Александр Стояногло
Александр Стояногло

Procurorul general a prelungit perioada de control la PA și la PCCOCS. Care este motivul

Perioada de control la Procuratura Anticorupție (PA) și la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) a fost prelungită până la data de 10 ianuarie. Declarațiile aparțin procurorului general Alexandru Stoianoglo și au fost făcute astăzi, 26 decembrie după ședința Consiliului Superior al Procurorilor. 

„Săptămâna trecută eu am prelungit prin ordinul meu controlul asupra activității procuraturilor specializate și controlul va dura până la 10 ianuarie. După asta noi vom ieși cu informații despre activitatea procuraturilor specializate”, a declarat Stoianoglo.

Stoianoglo argumentează această măsură prin faptul că este un volum mare de lucru.

„Noi inițial am preconizat verificarea procuraturilor specializate începând cu perioada 2016-2019. Cu regret, din cauza volumului mare de lucru nu am reușit să controlăm toată această perioadă. Veți auzi foarte multe lucruri interesante”, a spus procurorul general.

Stoianoglo a mai declarat că procesul de verificare a averii lui Viorel Morari se află la etapa finală. Mai mult, revenirea lui Viorel Morari la șefia Procuraturii Anticorupție depinde de rezultalele controlului. „Dacă se va stabili că nu sunt încălcări grave, domnul va continua să lucreze”, a spus Stoianoglo.

Amintim că, pe 9 decembrie, Procuratura Generală (PG) a anunțat că procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, va fi delegat pe termen de o lună la PG, iar procurorul-șef interimar al PCCOCS, Dorin Compan, va reveni în funcția sa de procuror în Procuratura Anticorupție. Totodată, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a dispus efectuarea de către două grupuri de procurori a controlului complex al activității celor două procuraturi specializate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

The New York Times, investigație despre R. Moldova: Țară mică, de o importanță enormă pentru Putin

The New York Times a publicat pe 14 august o investigație în care se menționează că Rusia folosește Republica Moldova ca teren de testare pentru metodele războiului hibrid, în încercarea de a submina cursul proeuropean al țării. Kremlinul este acuzat că a creat o rețea de mituire a alegătorilor, a finanțat biserica pentru promovarea unor narațiuni favorabile și a organizat tabere de instruire pentru radicali. „Campania Kremlinului a inclus, de asemenea, atacuri cibernetice și dezinformare, având drept țintă mica Republică Moldova, care are o importanță enormă pentru președintele rus Vladimir Putin și planul său de destabilizare a Occidentului”, susține publicația, citând oficiali din serviciile europene de informații.

Potrivit publicației, Kremlinul încearcă de câțiva ani să influențeze situația politică internă din Republica Moldova. În primul rând, în acest scop a fost folosită o rețea coordonată de Ilan Șor din Rusia. „Numai în septembrie 2024, aproximativ 15 milioane de dolari au fost transferați prin intermediul „Promsviazbank”, pentru a-i determina pe oameni să voteze împotriva referendumului european și pentru candidați loiali Moscovei”, notează publicația.

În plus, potrivit The New York Times, Rusia a folosit autoritatea Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. „Câteva sute de preoți moldoveni au călătorit în Rusia, au primit cadouri și carduri bancare, pentru ca ulterior să transmită mesaje și narațiuni antieuropene apropiate de Kremlin”, susțin autorii investigației.

Jurnaliștii au relatat și despre „taberele” din Rusia, Serbia și Bosnia și Herțegovina, unde cetățenii moldoveni erau instruiți să spargă cordoanele de poliție și să incendieze clădiri. „Oamenii purtau veste antiglonț și se antrenau cu arme automate. Instructorii lor erau agenți ai GRU”, se menționează în investigație.

„Rusia nu și-a atins obiectivul imediat, dar a fost aproape de acest lucru”, concluzionează autorii investigației, avertizând că Rusia încearcă să-și recapete controlul asupra Republicii Moldova fără intervenție militară, folosind sărăcia, neîncrederea în instituții, religia, corupția electorală și diviziunile lingvistice. „Republica Moldova a opus rezistență, dar rămâne vulnerabilă, iar metodele testate aici ar putea fi folosite și în alte state europene”, conchid autorii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: