captură video

Procurorul General, despre dosarul „Kuliok”: „Oamenii care fac astfel de lucruri trebuie pedepsiți politic”

Procurorul general Alexandr Stoianoglo susține că înregistrarea video cu camera ascunsă, în care fostul președinte al Partidului Democrat (PDM), Vladimir Plahotniuc, îi oferă lui Igor Dodon o pungă neagră nu este o probă concludentă pentru inițierea unui dosar penal. Șeful Procuraturii Generale consideră, însă, că președintele în exercițiu ar trebui taxat prin instrumente politice.

„Nu cred că Dvs veți găsi în țara noastră cel puțin un jurist serios pregătit care poate aprecia din punct de vedere penal. Am avut discuții și cu autorii demersului expediat și ei, la fel, au recunoscut că sunt niște chestii mai mult politice, care au alte consecințe. Acolo sunt multe detalii care nu pot fi apreciate. Da, oamenii care fac astfel de lucruri trebuie să fie pedepsiți în primul rând politic”, a declarat Alexandr Stoianoglo în cadrul conferinței de presă din 1 decembrie.

***

Înregistrarea video a fost publicată de către deputatul fracțiunii Platforma DA Iurie Reniță. În înregistrarea video, Plahotniuc încearcă să îi dea lui Dodon o pungă neagră, pe care președintele de atunci al țării nu o ia în mâini. Reniță susține că în aceasta erau bani.

Filmarea a fost făcută publică pe 18 mai, în aceeași zi în care procurorul general Alexandru Stoianoglo a declarat la o conferință de presă că Vladimir Plahotniuc este principalul beneficiar al furtului miliardului.

Pe 24 iunie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a finalizat o investigație în baza acestui caz. Procurorii au decis să nu inițieze un dosar penal, deoarece este imposibil să se stabilească ce se afla în pachetul pe care Plahotniuc i l-a dat lui Dodon. În același timp, procuratura a dat asigurări că va relua ancheta, în cazul în care vor apărea dovezi concludente.

Internauții au numit acest caz „dosarul kuliok”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: