NM

Profesorii de origine turcă de la liceul Orizont, expulzați în 2018, au dreptul să revină în Republica Moldova

Cetățenii turci, profesori în cadrul Liceului ,,Orizont”, care au fost extrădați din R. Moldova în Turcia, în 2018, au dreptul de a intra și de a se afla pe teritoriul Republicii Moldova. Informația a fost confirmată, pe 9 iunie, de Biroul Migrație și Azil din cadrul Ministerului de Interne.

Biroul migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne a revizuit actele administrative emise în privința cetățenilor turci, profesori în cadrul Liceului ,,Orizont”, ca urmare a Hotărârii CtEDO Ozdil și alții c. Republicii Moldova nr. 42305/18 din 11 iunie 2019.

Astfel, în urma reexaminării actelor, coroborând circumstanțele de fapt și de drept, deciziile de declarare a străinilor ca persoane indezirabile, emise în privința cetățenilor Republicii Turcia, au fost anulate. Respectiv, străinii menționați, au dreptul de a intra și de a se afla pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile Legii 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Hotărârea de a revoca deciziile de declarare a străinilor ca persoane indezirabile, este bazată pe executarea Hotărârii CtEDO Ozdil și alții c. Republicii Moldova nr. 42305/18 din 11 iunie 2019, Deciziilor nr. 1398 din martie 2021 și nr. 1419 din decembrie 2021 ale Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, Hotărârii Curții Constituționale nr. 27 din 13 noiembrie 2020, Raportului special al Ombudsmanului privind rezultatele investigării din oficiu a cazului de îndepărtare a unui grup de cetățeni turci de pe teritoriul Republicii Moldova la 06 septembrie 2018, publicat în aprilie 2020, precum și constatările organelor abilitate în revizuirea gradului de pericol social.

Contactat de NM, avocatul Vadim Vieru a precizat că decizia Biroului Migrație și Azil va permite și rudelor pedagogilor de origine turcă să se întoarcă în Moldova. De asemenea, ei pot fi recunoscuți drept parte vătămată în dosarul privind expulzarea ilegală a profesorilor.

„Majoritatea rudelor se află peste hotarele R. Moldova. Îndată ce interdicția va fi ridicată, se vor putea întoarce în Moldova. Deși este evident că aceste decizii trebuiau anulate demult, pentru că sunt ilegale”, a precizat Vadim Vieru.

***

Expulzarea profesorilor turci a fost precedată de o întrevedere de la sfârșitul anului 2017 dintre Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turiei și Vladimir Plahotniuc, liderul de atunci al Partidului Democrat. În același timp, între Turcia și Moldova era o înțelegere conform căreia autoritățile Turciei vor ajuta la efectuarea lucrărilor de reparație a reședinței președintelui Moldovei. În luna martie 2018, Serviciul de Informații și Securitate  l-a reținut pe directorul liceului „Orizont” din Chișinău. În luna aprilie 2018, profesorii s-au adresat către Biroul Migrație și Azil cu solicitarea să le fie oferit azil.

În dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut șapte colaboratori ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont” și i-au dus într-o direcție necunoscută. Mai târziu, fără niciun proces și fără nicio explicație, aceștia au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la detenție pe termene îndelungate. Mulți dintre ei locuiau în Moldova de peste 20 de ani și aveau familii aici.

Abia în ziua următoare după extrădarea celor șapte profesori, ei au primit răspuns prin care au fost informați despre refuzul de a le fi acordat azil.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor turci și a obligat să le fie achitate prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura municipiului Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest dosar a rămas un singur acuzat – Vasile Botnari, fostul șef al SIS.

În luna septembrie, procurorul general Alexandr Stoianoglo a comunicat că Botnari a fost condamnat la un termen cu suspendare și că acesta, conform deciziei CEDO, a achitat 125 mii de euro familiilor victimelor. În ziua următoare, a apărut o informație din care reieșea că pentru această infracțiune, Botnari nu s-a ales cu niciun fel de termen cu suspendare, ci a scăpat cu o amendă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: