Autoritățile Republicii Moldova au redus cu 0,4 puncte procentuale prognoza de creștere a PIB-ului. NewsMaker explică ce se întâmplă cu economia țării și ce riscuri pentru dezvoltarea acesteia identifică Ministerul Economiei.
Ce s-a întâmplat?
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2026 de la 2,2% la 1,8%. A fost redusă prognoza și pentru următorii trei ani: în 2027 — de la 3,6% la 2,8%, în 2028 — de la 4% la 3,2%, iar în 2029 — de la 4,2% la 3,4%. Prognoza macroeconomică actualizată pentru anii 2026–2029 a fost publicată pe site-ul Ministerului Economiei la sfârșitul săptămânii trecute.
Potrivit prognozelor instituției, inflația în acest an va constitui 8,2%, anul viitor — 5,8%, iar în 2028 și 2029 — câte 5%.
Exporturile în acest an vor crește cu 15%, anul viitor — cu 9,8%, în 2028 — cu 8,9%, iar în 2029 — cu 8,2%. Salariul mediu va crește de la 17 mii de lei în 2026 la 22,7 mii de lei în 2029.
Ce arată economia Moldovei?
În prognoza sa, Ministerul Economiei menționează că, în primul trimestru al acestui an, creșterea PIB-ului a constituit doar 0,4%, în pofida creșterii industriei, comerțului, energeticii, activităților de prestare a serviciilor auxiliare și sănătății.
În același timp, a fost înregistrată o scădere în domeniul imobiliar, sectorul TIC și construcții.
De asemenea, Ministerul a menționat că reducerea investițiilor cu 7% a influențat negativ creșterea PIB-ului.
Exportul de bunuri și servicii în acest an va crește cu 11,7%, în principal datorită redresării sectorului agricol și industriei. Importul de bunuri și servicii va crește cu 7,5%. Creșterea acestuia va fi stimulată, în primul rând, de bunurile de consum, resursele energetice și echipamentele tehnologice.
Ce va urma?
Autoritățile se așteaptă ca creșterea economiei să fie determinată de implementarea Planului de creștere al UE pentru Moldova (Moldova Growth Plan), care presupune stimularea investițiilor publice și private, creșterea productivității și accelerarea reformelor în domenii-cheie.
Ministerul Economiei menționează că investițiile rămân un factor important al creșterii economice. Totuși, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu poate influența investitorii și poate duce la amânarea implementării proiectelor investiționale, în timp ce creșterea prețurilor la resursele energetice poate majora costurile investiționale.
În același timp, instituția menționează că creșterea investițiilor va fi susținută de investițiile publice în proiecte de infrastructură în domeniul energeticii, transportului și infrastructurii comunale.
Creșterea salariilor va fi susținută de majorarea salariului minim, reforma salarizării în sectorul bugetar, precum și de ajustările salariilor pe fondul inflației.
Pe termen mediu, consideră Ministerul Economiei, sectorul agricol își va menține dinamica favorabilă: în 2026 se așteaptă o creștere de aproximativ 7%, după rezultatele pozitive din anul precedent.
„Totuși, ritmurile de creștere vor rămâne moderate, fiind limitate de consecințele războiului din Orientul Mijlociu asupra agriculturii — creșterea prețurilor la combustibil, în special la motorină, care este principalul combustibil utilizat în agricultură, precum și majorarea prețurilor la îngrășăminte, ceea ce poate influența negativ productivitatea și recolta”, se arată în prognoză.
Inflația, a explicat Ministerul Economiei, este determinată de creșterea prețurilor la combustibil din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Totuși, din 2027 până în 2029 se așteaptă o reducere a ritmului acesteia până la 5–6%.
Ce riscuri există pentru economie?
În același timp, Ministerul Economiei a menționat că perspectivele macroeconomice continuă să fie caracterizate de un grad ridicat de incertitudine, iar riscurile sunt în principal orientate spre înrăutățirea situației.
Printre riscuri se numără posibila escaladare a conflictelor din Orientul Mijlociu și Ucraina, ceea ce poate influența negativ încrederea investitorilor și poate exercita o presiune suplimentară asupra situației macroeconomice.
Menținerea sau intensificarea șocurilor energetice poate, de asemenea, să înrăutățească perspectivele economice prin creșterea costurilor de producție, intensificarea presiunilor inflaționiste și bugetare.
„Aceste procese pot frâna activitatea economică, precum și reduce veniturile reale și consumul populației”, se arată în prognoză.
Un alt risc este frecvența și intensitatea în creștere a fenomenelor meteorologice extreme. Acest risc este deosebit de actual pentru agricultură, industria alimentară și energetică.
„Manifestarea unor astfel de fenomene poate influența negativ producția internă, securitatea alimentară și stabilitatea prețurilor, ceea ce va avea consecințe nefavorabile pentru creșterea economică”, au concluzionat în prognoză.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
