Andrei Mardari / NewsMaker

Proiect de lege: Ofițerii SIS vor putea deține cetățenia altei țări, pe lângă cea moldovenească

În cadrul Serviciului de Informații și Securitate, în calitate de ofițeri de informații, vor putea fi angajate persoane care dețin, pe lângă cetățenia Republicii Moldova, și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene. Prevederile se conțin într-un proiect de modificare a Legii privind statutul ofițerului de informații și securitate, supus consultărilor publice pe platforma Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, transmite IPN.

Totodată, în funcția de subofițer vor putea fi angajate persoane care au împlinit vârsta de 20 de ani, plafonul de vârstă urmând să se micșoreze cu un an. Iar pentru a deține o funcție de conducere, ofițerul de informații va trebui să dețină o vechime de muncă în cadrul SIS nu mai mică de 3 ani.

În cadrul consultărilor a fost supus dezbaterilor și proiectul noii legi privind Serviciul de Informații și Securitate. Alexandru Musteața a menționat că au fost operate câteva modificări cu privire la modalitatea de numire și demisie a directorului. Or, potrivit lui, în actuala lege există ambiguități. În noua lege se păstrează mandatul de cinci ani ale directorului SIS, cu dreptul de a deține nu mai mult de două mandate consecutive. O prevedere nouă este instituirea a celei de-a doua funcții de director adjunct. Astfel, unul va fi responsabil de activitatea operativă, iar celălalt de activitatea de suport operativ.

Directorul SIS a precizat că încă un proiect de lege absolut inovativ este cel cu privire la activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă. Actul vine să instituie mandatul judecătoresc care va reprezenta autorizarea de a efectua, în cadrul unui dosar special deschis și înregistrat, măsurile contrainformative ce reprezintă o ingerință în viața privată. Mai exact, mandatul judecătoresc va fi eliberat la demersul argumentat al directorului Serviciului sau directorului adjunct special împuternicit, de către un judecător de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău special împuternicit în acest sens.

O altă prevedere a proiectului este obligația SIS de a informa persoana că în privința ei a fost desfășurată o măsură contrainformativă ce implică o ingerință în viața privată. Aceste lucru ar urma să se întâmple după ce au avut loc măsurile, iar dosarul informativ a fost închis.

Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, a declarat că, spre regret, proiectele conțin o sumedenie de ambiguități și prevederi generaliste, în care pot fi încadrate orice fel de activitate. În opinia sa, noile prevederi legale vin să ofere SIS și mai multe împuterniciri.

„Vorbim astăzi despre ingerința în viața privată care va fi admisă de către SIS, și așa cum spune CEDO, pentru ca ingerința să fie admisibilă, cu titlu informativ – orice colectare de informație din partea unei structuri a statului se consideră a fi o ingerință în viața privată, orice – mică, mare, lată, lungă. Nu există un calificativ mult sau puțin. Există ingerință în viața privată. Pentru ca ingerința să fie proporțională trebuie să fie prevăzută de lege. Nu este suficient să ai doar o lege, aceste ingerințe trebuie să fie necesare, proporționale și să corespundă în unanimitate cu acele valori internaționale la care Republica Moldova a aderat. Vom avea la acest capitol mai multe recomandări”, a menționat Sergiu Bozianu.

Autorii proiectelor de legi au precizat că urmează să mai fie organizate consultări publice pe marginea noilor prevederi. Proiectele, de asemenea, au fost expediate Comisiei de la Veneția pentru expertiză.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: