Andrei Mardari / NewsMaker

Proiect de lege: Ofițerii SIS vor putea deține cetățenia altei țări, pe lângă cea moldovenească

În cadrul Serviciului de Informații și Securitate, în calitate de ofițeri de informații, vor putea fi angajate persoane care dețin, pe lângă cetățenia Republicii Moldova, și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene. Prevederile se conțin într-un proiect de modificare a Legii privind statutul ofițerului de informații și securitate, supus consultărilor publice pe platforma Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, transmite IPN.

Totodată, în funcția de subofițer vor putea fi angajate persoane care au împlinit vârsta de 20 de ani, plafonul de vârstă urmând să se micșoreze cu un an. Iar pentru a deține o funcție de conducere, ofițerul de informații va trebui să dețină o vechime de muncă în cadrul SIS nu mai mică de 3 ani.

În cadrul consultărilor a fost supus dezbaterilor și proiectul noii legi privind Serviciul de Informații și Securitate. Alexandru Musteața a menționat că au fost operate câteva modificări cu privire la modalitatea de numire și demisie a directorului. Or, potrivit lui, în actuala lege există ambiguități. În noua lege se păstrează mandatul de cinci ani ale directorului SIS, cu dreptul de a deține nu mai mult de două mandate consecutive. O prevedere nouă este instituirea a celei de-a doua funcții de director adjunct. Astfel, unul va fi responsabil de activitatea operativă, iar celălalt de activitatea de suport operativ.

Directorul SIS a precizat că încă un proiect de lege absolut inovativ este cel cu privire la activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă. Actul vine să instituie mandatul judecătoresc care va reprezenta autorizarea de a efectua, în cadrul unui dosar special deschis și înregistrat, măsurile contrainformative ce reprezintă o ingerință în viața privată. Mai exact, mandatul judecătoresc va fi eliberat la demersul argumentat al directorului Serviciului sau directorului adjunct special împuternicit, de către un judecător de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău special împuternicit în acest sens.

O altă prevedere a proiectului este obligația SIS de a informa persoana că în privința ei a fost desfășurată o măsură contrainformativă ce implică o ingerință în viața privată. Aceste lucru ar urma să se întâmple după ce au avut loc măsurile, iar dosarul informativ a fost închis.

Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, a declarat că, spre regret, proiectele conțin o sumedenie de ambiguități și prevederi generaliste, în care pot fi încadrate orice fel de activitate. În opinia sa, noile prevederi legale vin să ofere SIS și mai multe împuterniciri.

„Vorbim astăzi despre ingerința în viața privată care va fi admisă de către SIS, și așa cum spune CEDO, pentru ca ingerința să fie admisibilă, cu titlu informativ – orice colectare de informație din partea unei structuri a statului se consideră a fi o ingerință în viața privată, orice – mică, mare, lată, lungă. Nu există un calificativ mult sau puțin. Există ingerință în viața privată. Pentru ca ingerința să fie proporțională trebuie să fie prevăzută de lege. Nu este suficient să ai doar o lege, aceste ingerințe trebuie să fie necesare, proporționale și să corespundă în unanimitate cu acele valori internaționale la care Republica Moldova a aderat. Vom avea la acest capitol mai multe recomandări”, a menționat Sergiu Bozianu.

Autorii proiectelor de legi au precizat că urmează să mai fie organizate consultări publice pe marginea noilor prevederi. Proiectele, de asemenea, au fost expediate Comisiei de la Veneția pentru expertiză.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre proiectul de unire cu România inițiat de Șoșoacă: „Scopul este să discrediteze ideea unirii”

Președinta Maia Sandu susține că inițiativa legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, lansată de partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, are drept scop „să discrediteze ideea unirii”. Potrivit șefei statului, proiectul, adoptat tacit de Camera Deputaților de la București, a fost propus de „un agent al Moscovei”.

„Este un document propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii, nu altceva. E ca și cum eu m-aș duce mâine în Parlament cu o inițiativă legislativă în care aș scrie că vream ca Franța să devină parte a Republicii Moldova. Guvernul rog să pună în aplicare. Nu așa se face unirea, noi cu toții înțelegem foarte bine”, a declarat președinta Maia Sandu.

Întrebată dacă un referendum privind unirea cu România ar putea fi organizat în viitorul apropiat, președinta a răspuns că nu consideră că Republica Moldova se află în prezent aproape de un asemenea scenariu.

Precizăm că inițiativa legislativă a Dianei Șoșoacă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. În lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit pe 24 iunie și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

***

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: