Andrei Mardari / NewsMaker

Proiect de lege: Ofițerii SIS vor putea deține cetățenia altei țări, pe lângă cea moldovenească

În cadrul Serviciului de Informații și Securitate, în calitate de ofițeri de informații, vor putea fi angajate persoane care dețin, pe lângă cetățenia Republicii Moldova, și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene. Prevederile se conțin într-un proiect de modificare a Legii privind statutul ofițerului de informații și securitate, supus consultărilor publice pe platforma Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, transmite IPN.

Totodată, în funcția de subofițer vor putea fi angajate persoane care au împlinit vârsta de 20 de ani, plafonul de vârstă urmând să se micșoreze cu un an. Iar pentru a deține o funcție de conducere, ofițerul de informații va trebui să dețină o vechime de muncă în cadrul SIS nu mai mică de 3 ani.

În cadrul consultărilor a fost supus dezbaterilor și proiectul noii legi privind Serviciul de Informații și Securitate. Alexandru Musteața a menționat că au fost operate câteva modificări cu privire la modalitatea de numire și demisie a directorului. Or, potrivit lui, în actuala lege există ambiguități. În noua lege se păstrează mandatul de cinci ani ale directorului SIS, cu dreptul de a deține nu mai mult de două mandate consecutive. O prevedere nouă este instituirea a celei de-a doua funcții de director adjunct. Astfel, unul va fi responsabil de activitatea operativă, iar celălalt de activitatea de suport operativ.

Directorul SIS a precizat că încă un proiect de lege absolut inovativ este cel cu privire la activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă. Actul vine să instituie mandatul judecătoresc care va reprezenta autorizarea de a efectua, în cadrul unui dosar special deschis și înregistrat, măsurile contrainformative ce reprezintă o ingerință în viața privată. Mai exact, mandatul judecătoresc va fi eliberat la demersul argumentat al directorului Serviciului sau directorului adjunct special împuternicit, de către un judecător de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău special împuternicit în acest sens.

O altă prevedere a proiectului este obligația SIS de a informa persoana că în privința ei a fost desfășurată o măsură contrainformativă ce implică o ingerință în viața privată. Aceste lucru ar urma să se întâmple după ce au avut loc măsurile, iar dosarul informativ a fost închis.

Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, a declarat că, spre regret, proiectele conțin o sumedenie de ambiguități și prevederi generaliste, în care pot fi încadrate orice fel de activitate. În opinia sa, noile prevederi legale vin să ofere SIS și mai multe împuterniciri.

„Vorbim astăzi despre ingerința în viața privată care va fi admisă de către SIS, și așa cum spune CEDO, pentru ca ingerința să fie admisibilă, cu titlu informativ – orice colectare de informație din partea unei structuri a statului se consideră a fi o ingerință în viața privată, orice – mică, mare, lată, lungă. Nu există un calificativ mult sau puțin. Există ingerință în viața privată. Pentru ca ingerința să fie proporțională trebuie să fie prevăzută de lege. Nu este suficient să ai doar o lege, aceste ingerințe trebuie să fie necesare, proporționale și să corespundă în unanimitate cu acele valori internaționale la care Republica Moldova a aderat. Vom avea la acest capitol mai multe recomandări”, a menționat Sergiu Bozianu.

Autorii proiectelor de legi au precizat că urmează să mai fie organizate consultări publice pe marginea noilor prevederi. Proiectele, de asemenea, au fost expediate Comisiei de la Veneția pentru expertiză.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: