Pedagogii din Republica Moldova solicită majorarea salariului mediu al cadrelor didactice cu circa 20%, până la nivelul celui mediu pe economie – de circa 11 500 lei. În caz contrar, sunt luate în calcul acțiuni de protest și chiar grevă. Declarația a fost făcută de către Ghenadie Donos, președinte al Federației Sindicale a Educației și Științei, care a precizat că se mizează, totuși, pe faptul că în cadrul discuțiilor cu Ministerul Educației se va ajunge la un rezultat favorabil pentru pedagogi.
„Dacă nu vor exista „răspunsuri clare” din partea autorităților, nu vom vedea nicio mișcare până la Ziua profesorului [5 octombrie], aceasta s-ar putea transforma nu în zi de sărbătoare, dar de revoltă, a spus Ghenadie Donos la Europa Liberă în podcastul „În esență…”, de la Europa Liberă.
Contactat de NM pentru precizări, Donos a subliniat că nu este vorba despre o decizie fermă privind organizarea protestelor, însă această acțiune, la fel ca greva, este luată în calcul. O hotărâre certă va fi luată după discuțiile cu conducerea Ministerului Educației, planificate pentru 7 septembrie. Principala solicitare este majorarea cu 20% a salariilor pedagogilor, până la nivelul celui mediu pe economie (11 486 lei, conform Biroului Național de Statistică).
„Vom consulta opinia oamenilor, nu putem anunța o decizie până atunci. În prezent purtăm negocieri cu Ministerul, iar pe 7 septembrie avem discuții cu ministrul. Pe urmă vom decide. E una dintre posibilități pentru a pune întrebarea mai explicit”, a precizat Donos.
În prezent salariul mediu al unui învățător este de 8 400 lei. Dacă solicitarea sindicatelor din educație va fi aprobată de Guvern, leafa medie a unui învățător va ajunge la 10 500 lei.
„Înțelegem că este o greutate și un cost, dar eu cred că pedagogii merită. În caz că nu vom avea claritate până la Ziua Pedagogului, am putea avea acțiuni de protest. Însă intenția noastră este să ajungem la o înțelegere prin negocieri. Ne gândim și la grevă, dacă colegii vor considera necesar, dar sperăm să găsim soluții la masa de negocieri. Primii pași sunt făcuți: sporul de performanță a fost revizuit, formarea profesională se face din contul statului, sunt beneficii oferite de stat”, a mai menționat liderul sindical.
Potrivit datelor oficiale, în prezent în școlile din Moldova mai sunt necesari circa 2000 de pedagogi. Potrivit liderului Federației Sindicale a Educației și Științei, neoficial, lucrurile sunt cu mult mai grave, cifrele ajungând la aproximativ 4000-5000 de angajați.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.
Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.
Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.
Facebook/Maia SanduFacebook/Maia Sandu
În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.
Facebook/Maia Sandu
„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.
În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.
***
Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.
Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării.
Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului.
Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.
