Reacții aprinse de la Moscova, după ce Finlanda a devenit oficial stat-membru al NATO

Finlanda a devenit oficial cel de-al 31-lea stat membru al Oragnizației Tratatului Nord Atlantic (NATO). Ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, i-a înmânat, pe 4 aprilie, secretarului de stat american, Antony Blinken, documentul de aderare pe care l-a semnat. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a comentat deja evenimentul. Acesta a declarat că autoritățile ruse vor urmări desfășurarea armelor nucleare pe teritoriul Finlandei care potențial vor amenința Rusia.

În după-amiaza zilei, secretarul general al blocului militar, Jens Stoltenberg, l-a invitat, în cadrul unei ceremonii publice, pe ministrul de Externe al Finlandei, Pekka Haavisto, să depună instrumentul de aderare, înmânat secretarului de stat Antony Blinken. Șeful diplomației americane a calificat aderarea Finlandei la NATO drept „o zi istorică”.

„Sunt tentat să spun că acesta este probabil singurul lucru pentru care îi putem mulțumi președintelui rus (Vladimir Putin – n.r.), pentru că a accelerat încă o dată ceea ce pretinde că vrea să prevină cu agresiunea rusă”, a declarat oficialul american.

Ulterior, Moscova a venit cu o reacție oficială în legătură cu aderarea Finlandei la NATO. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a spus că Rusia va „monitoriza” situația din Finlanda.

„Vom urmări modul în care blocul Alianței Nordice va exploata teritoriul finlandez în ceea ce privește desfășurarea de arme și sisteme de infrastructură acolo, care vor fi amplasate în apropierea granițelor noastre și care potențial ne vor amenința. În funcție de acest lucru, vor fi luate măsuri”, a declarat Peskov.

Și ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a comentat subiectul. Acesta a declarat că aderarea Finlandei la NATO „creează riscuri de extindere semnificativă a conflictului”, dar nu va afecta rezultatul așa-numitei „operațiuni militare speciale” din Ucraina. Șoigu a spus că NATO „își consolidează cursul antirusesc” și duce la o escaladare a conflictului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nicolai Ormanji renunță la funcția de președinte interimar al Adunării Populare a Găgăuziei. Cum își argumentează decizia

Nicolai Ormanji demisionează din funcția de președinte interimar al Adunării Populare a Găgăuziei. Anunțul a fost făcut pe 2 iunie, la scurt timp după ce ședința APG în care urma să fie deblocat procesul electoral din autonomie a eșuat din lipsă de cvorum.

Ormanji a declarat că a făcut „tot ce i-a stat în puteri” pentru a asigura desfășurarea scrutinului, însă deputații nu au reușit să adopte regulamentul elaborat în cooperare cu autoritățile centrale.

Acesta a ținut să precizeze că proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi de astăzi viza exclusiv organizarea alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare și nu reglementa procedura de alegere a bașcanului Găgăuziei.

Întrebat de NewsMaker care sunt pașii următori după decizia Curții de Apel Centru din 28 mai, prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe în dosarul bașcanei Evghenia Guțul, Ormanji a declarat că alegerile pentru funcția de bașcan trebuie organizate în termen de 90 de zile. Potrivit acestuia, data scrutinului urmează să fie stabilită de Adunarea Populară.

Cererea de demisie a lui Nicolai Ormanji urmează să fie examinată la următoarea ședință a APG. Până atunci, atribuțiile de președinte al legislativului regional vor fi exercitate interimar de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu.

La aceeași ședință, deputații ar urma să decidă fie alegerea unui nou președinte al APG, fie atribuirea oficială a competențelor de conducere lui Gheorghe Leiciu.

Amintim, Nicolai Ormanji a fost ales președinte interimar al Adunării Populare a Găgăuziei la sfârșitul lunii noiembrie 2025, după demisia lui Dmitri Constantinov. Mandatul Adunării expirase pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori până în prezent (22 martie și 21 iunie 2026).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: