Dorin Recean

Recean consideră nejustificată plecarea Wizz Air din Moldova, dar e optimist: „Va crește și competiția pe piața de transport aerian”

Premierul Dorin Recean consideră că nu existau motive pentru ca compania aeriană maghiară Wizz Air să suspende toate zborurile din și spre Republica Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 1 martie a unei emisiuni difuzate la TVR, în timpul primei sale vizite oficiale externe. 

Șeful Executivului de la Chișinău consideră decizia companiei aeriene Wizz Air de a-și suspenda activitatea în Republica Moldova drept nejustificată.

„Noi nu vrem să interpretăm cumva. Noi încercăm să avem un dialog onest și deschis cu toate companiile, să înțelegem de ce Wizz Air s-a simțit nu neapărat în siguranță atunci când a luat această decizie. Dar îmi exprim ferma convingere că vom putea să liniștim apele și să facem agenții economici să se simtă în pace, stabilitate și securitate ca să opereze mai departe”, a menționat Recean.

Prim-ministrul moldovean s-a arătat optimist că situația creată va contribui la creșterea competitivității în acest domeniu.

„Nu existau motive pentru ca astfel de decizii să fie luate. De exemplu, Austrian sau Tarom operează în continuare. Acum avem și alte proiecte pe care urmează să le dezvoltăm. Semnăm în continuare acorduri de deschidere a spațiului aerian cu diferite țări și în ultimă instanță suntem siguri că va crește și competiția pe piața de transport aerian în R. Moldova”, a adăugat Recean.

Întrebat dacă consideră că ar putea exista o legătură dintre compania maghiară Wizz Air și relația apropiată a premierului Ungariei Victor Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, Recean a răspuns: „Noi nu vrem să intrăm în astfel de presupuneri. Obiectivul și sarcina noastră este să comunicăm cu compania, cu absolut toți agenții economici, să înțelegem care sunt preocupările, să le dăm asigurările de care ei au nevoie. Noi întotdeauna vom comunica onest, deschis și vom explica atunci când vor exista motive de îngrijorare. Și vom oferi și soluții pentru ca acestea să fie depășite. Acum, într-adevăr, nu existau motive de îngrijorare. S-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Sarcina noastră este să lucrăm și să depășim”, a conchis șeful Executivului de la Chișinău.

Amintim că, pe 27 februarie 2023, Wizz Air a anunțat că, din 14 martie, își suspendă activitatea în Republica Moldova. Reprezentanții companiei aviatice au invocat „motive de securitate”.

De asemenea, Wizz Air va oferi zboruri suplimentare din Iași, care ar putea veni în sprijinul cetățenilor moldoveni. Este vorba de o nouă rută de la Iași către Berlin, precum și creșterea frecvenței zborurilor către Barcelona, ​​Milano Bergamo, Bologna, Roma Ciampino, Roma Fiumicino, Dortmund, Larnaca, Londra Luton și Treviso din Iași, care este cea mai apropiată destinație din reţeaua Wizz Air.

Rutele de la Chișinău către Budapesta și Praga vor fi suspendate fără o alternativă directă care să le înlocuiască. Capacitatea rămasă care operează în prezent cu destinația Chișinău va fi relocată către alte destinații din rețeaua Wizz Air.

Clienții afectați, care au rezervat bilete direct prin wizzair.com sau prin aplicația pentru mobil a companiei aeriene, vor fi notificați prin e-mail și pot opta pentru rezervarea gratuită a unui alt bilet, pentru rambursarea a 120% din tariful inițial achitat sub formă de credit pentru rezervări viitoare sau rambursarea a 100% din prețul biletului, precizează compania.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Un gest necolegial”: Reacții, după ce PSRM a cerut ca Parlamentul să examineze pozițiile de negociere cu UE înainte de aprobare

Socialista Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, cere ca proiectele pozițiilor de negociere să ajungă din timp la comisie, pentru ca deputații să poată audia miniștrii responsabili și să evalueze impactul asupra cetățenilor și întreprinderilor înainte ca documentele să fie aprobate. Atât președintele comisiei, Adrian Băluțel, cât și Biroul pentru Integrare Europeană au respins criticile. Potrivit acestora, Parlamentul a fost consultat, iar proiectele pozițiilor de negociere pentru trei clustere – au fost avizate în septembrie 2025.

Deputata PSRM Olga Cebotari consideră că miniștrii responsabili ar trebui să fie audiați în comisie înainte de aprobarea finală a pozițiilor de negociere, astfel încât deputații să poată examina costurile și consecințele angajamentelor asumate.

Parlamentara a anunțat, în cadrul unui briefing susținut pe 20 noiembrie, că i-a adresat o solicitare în acest sens vicepremierului pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

„Interesele naționale ale țării noastre trebuie puse pe primul loc și respectate”, a conchis deputata.

Biroul pentru integrare europeană, condus de vicepremiera Cristina Gherasimov, a reacționat public la declarațiile vicepreședintei comisiei parlamentare de profil. Instituția precizează că elaborarea pozițiilor pentru toate cele șase clustere a inclus consultări cu instituțiile responsabile, societatea civilă, mediul de afaceri și cel academic, precum și implicarea comisiilor parlamentare de profil.

Biroul amintește că, pe 23 septembrie 2025, Comisia parlamentară de profil a aprobat avize consultative pentru proiectele pozițiilor de negociere pentru trei clustere – „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”. BIE precizează, totodată, că, cu o zi înainte, a organizat consultări publice privind angajamentele propuse în aceste trei domenii.

„Biroul pentru Integrare Europeană rămâne deschis dialogului cu toate comisiile parlamentare și va continua să asigure informarea și implicarea Parlamentului în etapele următoare ale procesului de negocieri. (…)Până în acest moment, Cancelaria de Stat nu a primit nicio interpelare din partea Parlamentului”, transmite Biroul.

Cu o reacție la solicitarea Olgăi Cebotari a venit și președintele comisiei, deputatul PAS Adrian Băluțel. Parlamentarul a calificat demersul public al colegei sale din opoziție drept „tendențios” și a spus că informațiile puteau fi prezentate în cadrul unei discuții în comisie.

„La Comisia pentru integrare europeană avem o regulă: deși venim din partide diferite și vedem diferit integrarea europeană, lăsăm diferențele deoparte. (…) În comisie păstrăm o atmosferă colegială și am dat curs fiecărei solicitări de audieri sau prezentări. Să organizați o conferință de presă pentru o simplă cerere de informații, sugerând că negocierile sunt netransparente, este un gest necolegial. Poate fi chiar o lansare de falsuri menite să submineze încrederea în integrarea europeană. De la socialiști nu mă miră, dar dumneavoastră, doamnă Cebotari, ați spus de atâtea ori că nu sunteți ca ei”, a scris Băluțel pe rețele.

Băluțel a dat asigurări ca Comisia va respecta „în continuare legea, va oferi avizele și validările necesare procesului de aderare și o va face transparent, cu posibilitatea ca toți doritorii – colegi, experți și cetățeni să participe”.

***

Amintim că Republica Moldova a obținut, alături de Ucraina, statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Ambele au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, atât Moldova, cât și Ucraina, au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Celelalte două clustere sunt „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”.

Pe 20 noiembrie, reprezentanții permanenți ai celor 27 de state membre ale UE au decis, în unanimitate, deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina. Decizia vizează clusterele 4 și 5 și a fost posibilă după ce Ungaria și-a retras veto-ul.

Reamintim, conform raportului Comisiei Europene din 4 noiembrie, Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. Evaluarea arată că țara noastră ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028.

Recent, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova ar putea ajunge în 2027 la nivelul Muntenegrului în negocierile de aderare, dacă va menține ritmul actual al reformelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: