Ilan Șor

„Recunosc că azi este sărbătoare pentru mine”. Reacții după ce Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de pușcărie

Pe 13 aprilie, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat verdictul în dosarul „Frauda Bancară” în care este vizat Ilan Șor. Astfel, deputatul fugar a fost condamnat la 15 ani de pușcărie și, totodată, i s-a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Cum era și de așteptat, evenimentul a provocat un val de reacții în mediul online. Majoritatea internauților au salutat hotărârea, considerând că aceasta face dreptate societății moldovenești. Cu toate acestea, au fost și din cei care au reacționat mai puțin pozitiv, și nu din cauza veridictului, ci pentru că justiției „nu i s-a atribuit niciun merit” pentru tragerea la răspundere a liderului Partidului „ȘOR”.

Prima care a venit cu o reacție și în același timp a și făcut anunțul despre condamnarea lui Șor, a fost deputata PAS, Olesea Stamate. Parlamentara a calificat evenimentul drept „un caz în care justiția a triumfat în țara noatră”.

„Șor – condamnat definitiv de Curtea de Apel la 15 ani de închisoare! Oriunde ar servi el detenția, în Israel sau Moldova- bunurile pe care a fost aplicat sechestru acum vor fi confiscate în favoarea statului – 5 miliarde de lei! Și asta doar pe dosarul pe care s-a dat decizia azi, mai urmeaza și altele”, a scris aceasta pe pagina sa de Facebook.

Următorul care a venit cu o reacție a fost însuși condamnatul. Ilan Șor a declarat că hotărârea Curții de Apel Chișinău „l-a lăsat rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”.

„Prin sentința de astăzi, guvernarea s-a răzbunat pentru mișcarea protestatară, pentru faptul că eu și echipa mea luptăm pentru un trai decent pentru cetățeni”, a menționat el.

De cealaltă parte, președinta țării, Maia Sandu, a salut decizia Curții de Apel Chișinău. Șefa statului a spus că doar prin decizii legale care pedepsesc hoții și fac dreptate, justiția își poate căpăta legitimitatea.

„Șor va sta 15 ani la pușcărie pentru furtul miliardului și averea lui va fi confiscată. Acest lucru a fost decis astăzi de Curtea de Apel. Acest lucru a fost cerut de noi pentru a se face dreptate poporului. Acest lucru a fost cerut de cetățeni – ca cei care fură să întoarcă banii, iar legea să fie pusă în capul mesei”, a menționat președinta.

Iar deputatul PAS, Radu Marian, a spus că decizia instanței este una istorică, care poate începe schimbarea la față a sistemului judecătoresc.

„Anume astfel de decizii pot schimba percepția oamenilor despre judecători. Sperăm să vedem cât mai multe decizii definitive ale instanțelor pe cauzele de mare hoție!”, a adăugat el.

Coordonatoare de program al centrului de informație Genderdoc-M, Angelica Frolov, a comentat sentința în privința lui Ilan Șor printr-o glumă.

„În sfârșit Ilan a dat și la popor ceea ce a furat”, a scris aceasta pe pagina sa de Facebook.

Și activista Anneta Dabija a salutat condamnarea liderului Partidului „ȘOR”. Totodată, aceasta a venit și cu o întrebare.

„15 ani. Minunat. Ceva vreodată se va întâmpla și cu vreunul din cazurile de construcții ilegale și schemele cu terenuri din Chișinău pe care le-au făcut Șor&Co?”, a întrebat aceasta.

Fostul premier, actualmente vice-președinte al PAS, Natalia Gavrilița, a declarat că decizia instaței de judecată în privința lui Ilan Șor aduce multă dreptate în societatea noastră.

„Am obținut finalitate în cauza fugarului Ilan Șor, care nu doar a sărăcit oamenii, dar care continuă să utilizeze banii furați pentru a pune la bătaie viitorul european al copiilor noștri. Decizia Curții de Apel Chișinău, prin care Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare și la restituirea a 5,3 miliarde de lei, aduce mai multă dreptate în societatea noastră. Este meritul tuturor cetățenilor care au rezistat în perioada statului capturat, au luptat pentru schimbare, și au avut încredere că binele va prevala. Reforma justiției este un proces lent, dar este singura cale spre dreptate și prosperitate”, a spus menționat aceasta.

Iar Alexandr Slusari, directorul organizației Asociația Forța Fermierilor, a mărturisit că astăzi este zi de sărbătoare pentru el.

„Este o mare întârziere față de poporul Republicii Moldova. Consider că termenul de 15 ani tot este insuficient pentru Șor. Dar oricum a fost restabilită, fie tardiv și parțial, echitatea. Din păcate, aceasta condamnare nu rezolvă problema recuperării miliardelor furate de gruparea Plahotniuc-Șor-Andronache. Cu aceeași nerăbdare aștept condamnarea complicilor lui Șor, atât a oligarhului Plahotniuc cu prietenul lui Andronache, cât și a grupului foștilor demnitari de stat, care a pavat drumul pentru acest jaf. Cu toate rezervele și dezamăgirile, azi țara are motiv de bucurie”, a scris a acesta pe Facebook.

Fostul Procuror-general, Corneliu Gurin, și-a exprimat speranța că măcar cu această ocazie va fi apreciată munca procurorilor.

În același timp, judecătoarea Victoria Sanduța s-a arătat nemulțumită că astăzi multe persoane și-au asumat meritele pentru condamnarea lui Șor, în timp ce aportul sistemului judiciar a fost trecut cu vederea.

„Cum se primește că astăzi cineva își atribuie merite, laude, trofee…nu, nu justiția desigur, ea desigur n-are nici un merit. Ei, desigur, cei care fac postări astăzi sunt experți, ei știu cel mai bine când trebuia, cum trebuia și cine trebuia. Și desigur meritul este al lor, al experților. Una nu înțeleg, cum au putut judecătorii ăștia ne-vetinguiți, neevaluați și încă nereformați, blamați, corupți și nesimțiți – să facă asta?!”, a menționat ea.

Iar ex-ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, și-a exprimat speranța ca Ilan Șor să fie găsit și extrădat în Republica Moldova cât mai curând.

„Între timp să apară pe același subiect (furtul miliardului) condamnări juste (consistente) pentru Plahotniuc, Filat, Platon și toți servitorii lor din organele statului care i-au ajutat să fure un miliard de dolari, agonisit prin munca și sudoarea poporului nostru”, a adăugat acesta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Closeup of senior man online shopping via laptop inputing credit card details for payment

Fraudele cu carduri și plăți electronice ar putea fi pedepsite mai dur. Ministerul Justiției propune amenzi de până la 300 mii lei și închisoare de până la 5 ani

Pedepsele pentru fraudele cu carduri și plățile electronice ar putea fi înăsprite în Republica Moldova, potrivit unui proiect elaborat de Ministerul Justiției, examinat în ședința secretarilor generali din 2 iunie. Documentul prevede pedepse de până la 5 ani de închisoare și amenzi de până la 300.000 de lei pentru persoanele juridice, precum și sancțiuni separate pentru persoanele juridice implicate în fraude cu mijloace de plată fără numerar. Documentul aliniază legislația moldovenească la standardele europene și acoperă o serie de lacune în cadrul normativ actual, care nu mai corespunde realităților economiei digitale.

Proiectul introduce noțiunea de „generare ilegală”, adică crearea unor instrumente de plată digitale fictive, precum carduri virtuale sau portofele electronice false, care nu există în realitate, dar pot produce efecte în sistemele de plată. Potrivit proiectului, această faptă se pedepsește cu amendă de la 550 la 1.050 de unități convenționale (27.500 — 52.500 de lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, ori cu închisoare de până la 5 ani. Persoanele juridice riscă amenzi de la 2.000 la 4.000 de unități convenționale (100.000 — 200.000 de lei) și interdicția de a mai activa în domeniu.

Persoanele care cumpără, vând, transportă sau distribuie un instrument de plată fals ori obținut ilegal, în vederea utilizării frauduloase, riscă amendă până la 2.400 de unități convenționale (120.000 de lei) sau închisoare de la 2 la 4 ani. Persoanele juridice riscă amenzi până la 200.000 de lei.

Sustragerea propriu-zisă a unui card bancar sau alt instrument de plată fizic va fi pedepsită cu amendă de la 1.150 la 1.350 de unități convenționale (57.500 — 67.500 de lei) sau cu muncă neremunerată de la 120 la 180 de ore, ori cu închisoare de la 1 la 3 ani. Persoanele juridice în cazul circumstanțelor agravante, pedeapsa cu închisoarea poate ajunge de la 2 la 5 ani, iar amenzile pentru persoanele juridice cresc la 4.000 — 6.000 de unități convenționale (200.000 — 300.000 de lei).

Totodată, Codul penal va fi completat cu un articol nou, care va sancționa producerea, procurarea sau punerea la dispoziție a dispozitivelor, programelor informatice sau altor mijloace destinate comiterii fraudelor cu mijloace de plată. Practic, va fi pedepsit nu doar cel care comite frauda, ci și cel care furnizează instrumentele necesare. Pedeapsa prevăzută este amenda pânî la 67.500 de leisau închisoarea de la 2 la 5 ani. Persoanele juridice riscă amenzi până la 200.000.

Investigații mai eficiente

Proiectul modifică și Codul de procedură penală, pentru a permite autorităților să utilizeze măsuri speciale de investigație, monitorizarea tranzacțiilor financiare și achizițiile de control, și în cazul infracțiunilor legate de fraude cu mijloace de plată fără numerar. În prezent, aceste măsuri pot fi dispuse doar pentru infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, ceea ce limitează investigarea fraudelor cu carduri, catalogate ca infracțiuni „mai puțin grave”.

Autorii proiectului explică că expansiunea accelerată a economiei digitale a generat noi tipologii de fraudă, iar cadrul normativ actual nu mai acoperă integral realitățile pieței.

„Expansiunea accelerată a economiei digitale din ultimii ani, însoțită de apariția unor inovații tehnologice de amploare în sfera serviciilor financiare, a generat un dublu impact: pe de o parte, a optimizat experiența consumatorilor prin diversificarea opțiunilor de plată, iar pe de altă parte, a facilitat apariția unor vulnerabilități specifice și a unor noi tipologii de fraudă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Ministerul Justiției subliniază că, spre deosebire de abordarea actuală, noile norme vor asigura sancționarea directă a actului de deposedare sau utilizare frauduloasă, fără a mai fi necesară dovedirea unei „infracțiuni-premisă”, ceea ce va eficientiza semnificativ urmărirea penală în astfel de cauze.

Proiectul se află în consultări publice, iar după ce va fi aprobat, va intra în vigoare la 3 luni de la adoptare, pentru a permite adaptarea cadrului normativ subsecvent și informarea societății civile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: