screenshot

Referendumul de la Coșnița: peste 95% au votat interzicerea schimbării destinației unor terenuri agricole

Locuitorii comunei Coșnița din raionul Dubăsari s-au pronunțat împotriva schimbării destinației unor terenuri agricole în terenuri destinate exploatării resurselor minerale. Potrivit rezultatelor preliminare ale referendumului local, peste 95% dintre participanți au votat pentru interdicție. Datele au fost comunicate de Comisia Electorală Centrală (CEC).

Alegătorii au fost chemați să răspundă cu „DA” sau „NU” la întrebarea: „Susțineți interzicerea schimbării destinației terenurilor din limitele administrative ale comunei Coșnița în scopul exploatării resurselor minerale pe o distanță mai mică de 1,2 km de la hotarul intravilanului satelor Coșnița și Pohrebea?”.

Potrivit rezultatelor preliminare, 1 466 de persoane (95,69%) au votat „DA” pentru interzicerea schimbării destinației, iar 66 (4,31%) au votat „NU”.

Reprezentanții CEC au precizat că decizia se consideră adoptată dacă pentru aceasta au votat majoritatea cetățenilor care au participat la referendum. Totodată, Comisia a menționat că datele au caracter preliminar până la recepționarea documentelor în original de la organele electorale inferioare.

….

Terenurile aflate la aproximativ un kilometru de satele Coșnița și Pohrebea, care fac parte din comuna Coșnița, au destinație agricolă. Între timp, în această zonă a fost pregătit un șantier pentru o carieră de extracție a nisipului și pietrișului, însă lucrările de exploatare nu au început, fiind necesară schimbarea destinației terenurilor din agricole în terenuri destinate exploatării resurselor minerale.

Viceprimarul comunei Coșnița, Alexei Gafeli, a declarat că lucrările de amenajare au început fără acordul autorităților locale, iar activitatea a fost oprită în urma reacției locuitorilor. Totodată, el a spus că terenurile respectiv ar putea fi folosite pe viitor pentru construcția de locuințe.

De cealaltă parte, compania care intenționează să exploateze zăcămintele minerale a declarat că nu are nevoie de permisiunea Consiliului local pentru a începe lucrările. Totuși, pentru demararea exploatării, aleșii locali trebuie să decidă dacă permit sau nu schimbarea destinației terenului. Compania a mai afirmat că legea interzice construcțiile pe terenurile unde au fost identificate zăcăminte minerale și că amenajarea carierei ar putea contribui la dezvoltarea economică a satului.

În prezent, compania se află în proces de judecată cu autoritățile locale pentru schimbarea destinației lotului de pământ pe care l-a procurat.

NewsMaker a fost anterior la Coșnița și a discutat cu localnicii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Creditele se scumpesc? Expert, după ce BNM a majorat rata de bază la 9%: „O pastilă amară” pentru economie

Creditele s-ar putea scumpi din nou în Republica Moldova, după ce Banca Națională (BNM) a majorat, pe 17 septembrie, rata de bază de la 7,5% la 9% pe an, pentru a tempera creșterea prețurilor. Expertul economic Adrian Lupușor susține că măsura îi poate afecta atât pe cei care au contractat credite, cât și pe cei care intenționează să se împrumute. Potrivit lui, impactul asupra pieței creditelor ar trebui să fie mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o insuficiență de lichidități.

Prin decizia de astăzi, BNM a stabilit rata la creditele overnight la 11%, la operațiunile repo – la 9,25%, iar la depozitele overnight – la 7%.

Normele rezervelor obligatorii au fost menținute la 18% pentru mijloacele atrase în lei și în valută neconvertibilă și la 26% pentru cele atrase în valută liber convertibilă.

De ce a fost majorată rata de bază

BNM explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste. Acestea vin, potrivit BNM, atât din exterior, pe fondul scumpirii resurselor energetice, produselor alimentare și materiilor prime, cât și din interiorul țării, unde consumul este susținut de creșterea veniturilor populației.

Inflația anuală a ajuns în august la 6,96%, în creștere cu 0,62 puncte procentuale față de iulie. Nivelul depășește limita superioară a intervalului urmărit de BNM. Ținta inflației pe termen mediu este de 5%, cu o marjă de 1,5 puncte procentuale în ambele direcții.

Prin majorarea ratei de bază, BNM urmărește diminuarea presiunilor inflaționiste, stimularea economisirii în defavoarea consumului și readucerea inflației în intervalul urmărit de banca centrală.

Banca centrală se așteaptă la presiuni inflaționiste mai mari în ultimul trimestru din 2026 și în prima jumătate a anului 2027. Printre riscuri se numără scumpirea energiei și alimentelor, ajustarea tarifelor reglementate, producția agricolă, consumul, investițiile și deficitul bugetar.

Expert: „O pastilă amară” pentru economie

Expertul economic Adrian Lupușor consideră că decizia BNM este în concordanță cu măsurile luate de băncile centrale din regiune, în contextul creșterii presiunilor inflaționiste.

„La o inflație de circa 7% la moment, care riscă să urce la 9-10% în viitorul apropiat, majorarea ratei de bază este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare”, a explicat Lupușor.

Potrivit expertului, bugetul de stat ar putea fi cel mai afectat, deoarece Guvernul se împrumută de la bănci pentru a finanța deficitul bugetar, iar costurile acestor împrumuturi vor crește.

Măsura îi poate afecta și pe cei care au credite sau intenționează să contracteze împrumuturi. Lupușor estimează însă că efectul asupra pieței creditelor va fi mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o lipsă de lichidități.

„Deci, problema nu este la banca centrală, ci în expunerea economiei naționale la fenomene inflaționiste, cuplate cu un deficit bugetar riscant de mare și dezechilibre majore în balanța de plăți care ne face extrem de expuși șocurilor inflaționiste din afară. Ce va urma? Cred că ne așteaptă o anumită perioadă de stagflație (creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației), dar care ar trebui să se stabilizeze deja în a doua jumătate a anului viitor”, susține Adrian Lupușor.

El consideră că politica monetară trebuie să rămână independentă și orientată spre stabilizarea inflației. În paralel, Guvernul ar trebui, spune expertul, să reducă deficitul bugetar și să promoveze industrializarea focusată pe creșterea valorii adăugate, productivității și exporturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: