Reprezentanții TVR iau în considerare retragerea României de la edițiile viitoare ale Eurovision și acționarea în instanță a organizatorilor evenimentului. Se întâmplă după ce Uniunea Radiodifuzorilor din Europa (EBU) a anulat voturile juriilor din șase țări, inclusiv din România, acuzându-le că s-ar fi votat între ele.
Într-un comunicat de presă, TVR „dezaprobă modul în care EBU a gestionat situația generată de voturile exprimate de juriile naționale cu ocazia semifinalelor și a finalei concursului Eurovision 2022”.
„Considerăm inacceptabil comportamentul EBU, care a aplicat un dublu standard în cazul unor grupuri de țări ale căror voturi s-au împărțit într-un mod care ridică suspiciuni. În timp ce unele țări au fost penalizate, notele juraților fiind înlocuite cu note acordate de EBU, pentru altele nu a fost aplicată nicio sancțiune. Mai grav, au beneficiat de puncte suplimentare, dirijate de EBU în numele țărilor penalizate”, se arată în comunicat.
Totodată, TVR precizează că „impactul acestor suspiciuni asupra concursului și asupra reputației televiziunilor sancționate putea fi eliminat complet dacă EBU ar fi comunicat părților implicate îngrijorările sale de îndată ce au fost observate, adică, miercuri, 11 mai, după cea de-a doua semifinală pentru juriu”.
În același timp, TVR a reiterat că nu a existat nicio problemă tehnică atunci când România trebuia să anunțe rezultatele voturilor juriului român.
Amintim că organizatorul Eurovision 2022 a eliminat notele oferite de juriile din șase țări din cauza unor nereguli. Printre juriile descalificate se număra și juriul din România, alături de cele din Georgia, Azerbaidjan, Polonia, San Marino și Muntenegru.
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare și reținută chiar în sala de judecată. Ce impact va avea această decizie asupra Găgăuziei și a relației dintre Chișinău și Comrat? Este necesar ca autonomia să organizeze alegeri anticipate pentru funcția de bașcan? De ce este construită imaginea de „victimă” în jurul lui Guțul și ce rol joacă Ilan Șor și blocul „Victorie” în această ecuație? Despre toate acestea — în materialul realizat de NM.
Bașcana Găgăuziei a fost condamnată. Ce urmează?
Pe 5 august, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a recunoscut-o vinovată pe Evghenia Guțul de complicitate la finanțarea ilegală a partidului neconstituțional „Șor” și a condamnat-o la șapte ani de închisoare (procurorii ceruseră nouă ani), precum și la interdicția de a fi membră a vreunui partid politic timp de cinci ani.
În aceeași zi, a fost pronunțată și sentința în cazul Svetlanei Popan, fosta șefă a filialei teritoriale Chișinău a ex-Partidului „Șor”: șase ani de închisoare și aceeași interdicție de apartenență politică.
Potrivit procurorilor, în perioada 2019–2022, Guțul ar fi primit în mod conștient bani de la un grup criminal organizat pentru finanțarea partidului politic. În total, potrivit anchetei, ea ar fi introdus în Republica Moldova peste 42 de milioane de lei. Acești bani urmează acum să fie recuperați de stat.
Și Svetlana Popan, potrivit acuzării, ar fi primit bani de la aceeași structură criminală, dar suma este mai mică — peste 9 milioane de lei. Și ea trebuie să restituie acești bani statului.
ZdG
Sentința poate fi contestată la Curtea de Apel, iar Guțul a declarat deja că intenționează să facă acest lucru. Ea a calificat decizia instanței drept o „răfuială politică” care „nu are nimic în comun cu justiția”.
Conform legii, o infracțiune confirmată printr-o hotărâre judecătorească reprezintă temei pentru demiterea bașcanului. O astfel de prevedere se regăsește în Statul Găgăuziei – legea fundamentală a autonomiei. Tot în Statut se menționează că funcția de guvernator al Găgăuziei devine vacantă în cazul incapacității definitive de a-și exercita atribuțiile. Executarea unei pedepse cu închisoarea constituie tocmai o astfel de „incapacitate definitivă”.
Tudor Mardei | NewsMaker
În orice caz, după demisia bașcanului sunt organizate alegeri pentru un nou bașcan. După reținerea lui Guțul pe aeroport în primăvara acestui an, mass-media afiliate politicianului Ilan Șor, care se ascunde la Moscova, scriau despre posibilitatea ca Chișinăul să numească un bașcan „de-al său”. Însă, din punct de vedere legal, un astfel de scenariu este imposibil. Conform StatutulGăgăuziei, bașcanul este o funcție aleasă, iar numirea șefului Găgăuziei nu este permisă. Pe lângă alegerea bașcanului, Găgăuzia urmează să aleagă și o nouă Adunare Populară (parlamentul autonomiei). Mandatele actualilor deputați expiră în toamna acestui an.
Guțul — principală figură a lui Șor
În ultimele luni, anume Evghenia Guțul a devenit figura principală a forțelor afiliate lui Șor. Până la alegerea sa ca bașcan, Guțul, deși era secretară a Partidului „Șor”, nu apărea pe scena politică a Moldovei. Având practic zero notorietate, cu ajutorul lui Ilan Șor și al deputaților din Parlament asociați cu acesta, Guțul a reușit să câștige alegerile pentru funcția de bașcan. După inaugurare, ea nu s-a distanțat de politicianul fugar, ci dimpotrivă — și-a promovat activ legătura cu Șor.
telegram/Евгения Гуцул
În primăvara anului 2024, la Moscova, partidele afiliate lui Ilan Șor s-au unit într-un bloc numit „Pobeda” („Victoria”). Blocul a fost condus chiar de Șor, Evghenia Guțul a devenit secretar executiv al consiliului politic, iar deputata Marina Tauber — secretar al executivului.
Tot atunci, în primăvara lui 2024, Evghenia Guțul s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în marja festivalului tineretului de la Soci.
РИА Новости
În ajunul alegerilor parlamentare, Ilan Șor a anunțat participarea blocului „Victorie” la scrutin. Lista candidaților pentru Parlament urma să fie condusă chiar de Evghenia Guțul, însă Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea blocului.
Este de menționat că și alți lideri ai blocului „Victorie” au primit pedepse cu închisoarea în dosare penale. Astfel, deputatul Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de detenție, iar deputata Svetlana Lozovan — la șase ani, într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidului. Ambii au fugit și se presupune că se află în regiunea transnistreană. Și Marina Tauber așteaptă o sentință: este acuzată de complicitate la finanțare ilegală a partidului. La începutul acestui an, parlamentara a părăsit Republica Moldova, iar procurorii cer 13 ani de închisoare pentru ea.
Ilan Șor însuși a fost condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului”. Acum șase ani, el a fugit din țară. Astfel, Evghenia Guțul ar putea deveni prima dintre liderii blocului „Victorie” care va executa efectiv o pedeapsă.
Acest fapt, precum și faptul că este mamă a doi copii minori, contribuie la crearea unei imagini de „victimă” în jurul ei. Despre „victima regimului PAS” au început să vorbească politicienii și activiștii apropiați de Șor încă din momentul reținerii bașcanei. Politologa Angela Colațchi consideră că această imagine de victimă va fi exploatată în alegerile parlamentare din septembrie: „Mai mult decât atât, nu doar forțele afiliate lui Șor vor vorbi despre asta, ci și formațiuni precum recent creatul „Bloc patriotic”.” Menționăm că în „Blocul patriotic” a fost inclus și partidul fostei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah — „Inima Moldovei”, care vizează voturile din autonomie.
Potrivit Angelei Colațchi, strategia de a crea imaginea unei victime funcționează în Moldova, având în vedere caracterul sentimental al alegătorilor: „Compasiunea față de cineva este adânc înrădăcinată în codul nostru cultural, izvorât din morala creștină. Totuși, utilizarea unor astfel de metode în politică este un gest foarte cinic și o manipulare a sentimentelor oamenilor”.
Ideea „victimizării lui Guțul” a fost preluată și de presa rusă, care a pus un accent deosebit pe faptul că Guțul are doi copii minori. La pronunțarea sentinței, Guțul a venit împreună cu fiul ei. Fotografia în care aceasta se desparte de copil după sentință a fost distribuită pe larg de mass-media.
Evghenia Guțul/Telegram
Ce va face Comratul?
„Condamnarea bașcanului va înrăutăți brusc relațiile dintre Chișinău și Comrat”, consideră politologa Angela Colațchi. „Pentru a îmbunătăți situația, autoritățile trebuie să muncească mai mult în regiune. Să discute cu oamenii, să le explice deciziile. Chiar dacă acolo atitudinea față de guvernare este critică. Trebuie de lucrat”, este convinsă experta.
Între timp, la Comrat, în dimineața zilei de 6 august, a fost convocată o ședință de urgență a Adunării Populare a Găgăuziei, dedicată sentinței aplicate bașcanei. O ședință extraordinară a fost organizată și după reținerea lui Guțul, însă atunci s-a limitat la o „declarație de dezacord”. Sunt șanse mari ca și actuala ședință să se încheie la fel. Comratul nu are pârghii reale de presiune asupra Chișinăului.
Ședința ar putea fi însoțită de un protest al susținătorilor lui Ilan Șor. Totuși, potrivit directorului laf.md, Vitalii Gaidarji, nu este de așteptat o mobilizare de proporții: „Nu cred că Găgăuzia va sări în picioare (pentru Guțul)”. Gaidarji a menționat că autonomia a fost tradițional o regiune eurosceptică, iar condamnarea bașcanei va amplifica această atitudine, însă, în opinia sa, sentința trebuie înțeleasă mai ales ca un semnal clar: „nu este permis să participi la scheme de corupție și să te prefaci că nu s-a întâmplat nimic”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
