Comentatorul politic al NM, Evghenii Ceban, a scris o parabolă despre minunatul Regat al Mlaștinilor și populația acestuia: broaștele râioase și viperele.
În mlaștină locuiesc amfibienii și reptilele. Anterior, aceștia își schimbau pozițiile în regat, dar acum a devenit clar pentru totdeauna cine este câștigătorul și cine așa și va rămâne broască râioasă, iar cine viperă. Primii nu pot accepta înfrângerea definitivă, ceilalți nu se pot sătura de victorie. Amfibienii, broaștele râioase, sunt sufocate de resentimente din cauză că toate speranțele, visele și aspirațiile le-au fost spulberate de Putin. Nu mai există nicio speranță să se întoarcă la tinerețea de broască, să renască marele imperiu unit al broaștelor râioase, condus de o mare putere idolatrizată. Un imperiu în care există o măciucă nucleară, un limbaj cunoscut și vorbit de toți amfibienii, salam ieftin, o foarte dubioasă echitate socială, zboruri în cosmos și katiușa. Broasca râioasă le înțelege foarte bine pe toate, dar inima nu vrea să accepte realitatea. De aceea crede în toate poveștile, repetă convulsiv toate prostiile de genul: unde ați fost opt ani, despre homosexuali, mutanți din laboratoarele biologice, amenințarea NATO și despre naziștii-sioniști care au capturat țara vecină. Asta îi ajută să nu se gândească la faptul că acel spațiu cu care te-ai asociat toată viața, s-a transformat într-un regim fetid, care distruge vecinii comuni.
Dar nici asta nu o salvează prea mult și broasca râioasă nu-și poate găsi locul. De aceea a decis să meargă după cei care promit gaze naturale ieftine, să-i organizeze sărbătoarea de suflet, atracții și cel mai important, îi dă asigurări că lucrurile mai pot fi reparate și totul va fi ca în oricare regat al broaștelor râioase.
Veșnicul rival al broaștei este vipera. Vipera nu a învins pe nimeni, deocamdată, și nici nu a făcut prea mari progrese. Dar ea sărbătorește. A avut norocul să fie de partea reptilelor câștigătoare. Își clădește propriul Regat pe care l-a numit democrație europeană. Regatul are interdicția sa eternă, o nouă mitologie și etica sa. Vipera s-a simțit jignită atât timp cât broasca râioasă a jubilat, dar acum mingea este doar în poarta ei. Profitând de situația favorabilă din jurul Mlaștinii și fiind sigură că broasca râioasă a rămas fără protecție, vipera distruge totul ce a fost valoros pentru broască. I-a anulat sărbătorile, a călcat în picioare tot ce a fost sfânt pentru broască, a anulat toate regulile ei, i-a interzis limbajul și mitologia de stat. Vipera le dă clar de înțeles tuturor că rezervorul de apă este acum doar pentru ea, de altfel cum a făcut la timpul ei și broasca râioasă. O face fără îndoieli și regrete, făcând abstracție de experiența progresivă a altor reptile, în familia cărora vrea cu tot dinadinsul să ajungă acum. De ce nu? Nimeni nu-i poate face concurență, iar frânele personale precum empatia și reguli elementare de decență, încă nu le-a instalat.
În acest text, ca într-o oglindă, vor scuipa și broaștele râioase și viperele. Po ***. Ar putea fi singurul lucru pe care îl pot face împreună.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.
