Republica Moldova a înregistrat progrese în lupta împotriva traficului de ființe umane, potrivit unui raport publicat de Grupul de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei. Cu toate acestea, GRETA solicită acțiuni suplimentare pentru prevenirea traficului de copii, oferirea de asistență victimelor și asigurarea investigării eficiente a cazurilor de trafic.
Raportul, care acoperă perioada 2020–2025, evaluează măsurile adoptate de Republica Moldova pentru prevenirea vulnerabilităților în fața traficului de ființe umane, identificarea și sprijinirea victimelor vulnerabile, precum și pedepsirea infractorilor. Acesta acordă o atenție specială utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în comiterea infracțiunilor de trafic.
Raportul salută măsurile luate de autoritățile moldovene pentru dezvoltarea cadrului legislativ, instituțional și de politici publice în lupta împotriva traficului de ființe umane. „Planul Național de Acțiune pentru combaterea traficului de ființe umane 2024–2028 include măsuri pentru prevenirea exploatării în rândul grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii, cetățenii moldoveni care caută locuri de muncă în străinătate, refugiații ucraineni și muncitorii străini”, se menționează în raport.
În perioada de referință, au fost identificate 935 de victime ale traficului. Exploatarea prin muncă a fost cea mai frecventă formă, urmată de exploatarea sexuală. Bărbații au reprezentat 60% dintre victimele identificate, iar copiii 15%. Majoritatea victimelor erau cetățeni moldoveni exploatați în țări din UE și în Rusia. Totuși, raportul subliniază că țara devine tot mai mult o destinație pentru victimele traficului, pe fondul creșterii numărului de muncitori migranți.
Raportul atrage atenția asupra vulnerabilității sporite a copiilor romi, a copiilor aflați în stradă și a celor din instituțiile de stat în fața traficului de ființe umane. GRETA îndeamnă autoritățile să-și intensifice eforturile de prevenire a traficului de copii prin inspecții regulate în instituțiile rezidențiale și prin sprijin social și economic acordat copiilor vulnerabili.
De asemenea, GRETA și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu capacitatea limitată a profesioniștilor relevanți, în special a inspectorilor de muncă, de a identifica victimele traficului. Prin urmare, recomandă extinderea mandatului inspectorilor de muncă, îmbunătățirea formării și capacității acestora, precum și eliminarea restricțiilor privind inspecțiile neanunțate.
Raportul menționează și că numărul investigațiilor și condamnărilor pentru infracțiuni de trafic de ființe umane a scăzut de la ultima evaluare GRETA. Astfel, se solicită autorităților să asigure investigarea promptă a cazurilor și aplicarea unor sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare.
Deși se recunoaște progresul în oferirea de asistență victimelor traficului – precum deschiderea unui adăpost pentru bărbații victime ale traficului – GRETA solicită îmbunătățirea accesului victimelor la piața muncii, servicii de sănătate și servicii sociale. De asemenea, autoritățile ar trebui să se asigure că victimele străine pot obține un permis de ședere care să le permită să lucreze.
În ciuda pașilor făcuți pentru formarea și ghidarea profesioniștilor în ceea ce privește compensarea victimelor, GRETA este îngrijorată că acestea „nu au încă acces la compensații din partea statului și că nu există date despre compensațiile acordate în instanțe”. Prin urmare, GRETA cere autorităților moldovene să faciliteze și să garanteze accesul victimelor la compensații, inclusiv prin revizuirea cadrului legislativ privind compensația de stat.
Raportul salută emiterea de către Procuratura Generală a unui ghid privind abuzul online asupra copiilor și adoptarea de către Ministerul Educației a unor standarde naționale de siguranță online. În plus, GRETA recomandă autorităților să investească în formarea profesională și în instrumente pentru anchete proactive și să consolideze cooperarea cu companiile din domeniul TIC și furnizorii de servicii de internet.
