Kibae Park/Sipa Press

Republica Moldova a redus cu aproximativ 69% emisiile de gaze cu efect de seră față de anul 1990

Republica Moldova a redus cu aproximativ 69% emisiile de gaze cu efect de seră (GES) față de anul 1990, depășind cu 4% angajamentele sale în cadrul Acordului de la Paris, incluse în țintele intermediare pentru anul 2020. Anunțul a fost făcut de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) în cadrul Dialogului de politici „Chișinău spre Glasgow: parcursul Moldovei către COP26”, desfășurat online pe 20 mai de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Ambasadele Marii Britanii și Italiei.

Conform estimărilor MADRM, cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de GES au fost înregistrate în agricultură, depășind cu 26% țintele intermediare pentru 2020, și sectorul de producere a energiei electrice și termice, cu 19%. Însă, se înregistrează creşteri semnificative de GES faţă de ţintele prestabilite pentru anul 2020, în sectorul rezidențial – cu 49%, transporturi – cu 37% şi procese industriale – cu 39%.

Acordul de la Paris stabilește ca fiecare țară să elaboreze și să prezinte Contribuțiile Naționale Determinate (CND). CND-urile planifică atenuarea emisiilor de GES (gaze cu efect de seră) și adaptarea la schimbările climatice.

În CND actualizată, Moldova s-a angajat să reducă necondiționat emisiile de GES cu 70% către anul 2030 față de anul 1990, pentru a-și aduce contribuția la realizarea Acordului de la Paris. Acesta este cel mai important acord climatic, care prevede menținerea încălzirii globale mult sub 2 grade Celsius față de perioada preindustrială.

Republica cu Moldova este una dintre țările cele mai vulnerabile la schimbările climatice, în pofida faptului că are o contribuție minoră la nivelul emisiilor globale a gazelor cu efect de seră. Pierderile anuale provocate de schimbările climatice se ridică la 2,13% din Produsul Intern Brut, iar în următoarea decadă până la 40 de mii de decese pe an ar putea fi provocate de temperaturile extreme.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spînu recunoaște că i-a cerut lui Dragalin să prioritizeze dosarele: „Lucrurile nu se mișcau”

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, recunoaște că a comunicat cu Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, cerându-i să prioritizeze subiectele din domeniul construcțiilor ilegale. El a făcut aceste declarații în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

„Am rugat să prioritizeze subiectele din domeniul construcțiilor ilegale. Lucrurile nu se mișcau! Nu vedeam dosare clare, care trebuiau să aibă continuitate. Ministerul a trimis probe, documente și lucrurile nu se mișcau”, a declarat fostul ministru.

Întrebat dacă a conștientizat că, prin această solicitare, „ar fi comis o imixtiune în actul de justiție”, Andrei Spînu a menționat că „nu a solicitat nimic referitor la un dosar concret sau anumite acțiuni concrete”.

***

Andrei Spînu a fost vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița. Spînu a condus Ministerul în perioada 6 august 2021-14 februarie 2023, timp în care Moldova s-a confruntat, în special, cu o criză energetică de proporții.

În februarie 2023, prim-ministra Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a înaintat candidatura lui Dorin Recean. Din noua garnitură guvernamentală, învestită la 16 februarie, nu se regăseau doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco și Dumitru Budianschi.

La jumătate de an după ce a plecat de la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Spînu a revenit în funcție. Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție pe 17 iulie 2023.

În noiembrie 2024, Andrei Spînu a anunțat că se retrage din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: