Republica Moldova, Ucraina și Georgia pledează pentru avansarea parcursului european către Summitul PaE

Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, alături de omologii săi din Ucraina, Denys Shmyhal, și Georgia, Irakli Garibashvili, a avut o întrevedere cu Charles Michel, președintele Consiliului European dar și cu președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Șefii de guverne ai celor trei state membre ale Parteneriatului Estic au promovat și reconfirmat mesaje comune în vederea oferirii unui nou impuls dialogului politic și cooperării sectoriale și economice în cadrul Declarației Comune a Summitului Parteneriatului Estic de la mijlocul lunii decembrie la Bruxelles. La ședință au fost discutate aspecte practice în ceea ce privește realizarea Planului european economic și de investiții al UE pentru Parteneriatul Estic.

„Suntem aici pentru a discuta despre modul în care voința politică și determinarea a trei parteneri asociați pot fi folosite pentru a îmbunătăți viețile cetățenilor noștri, prin apropierea țărilor noastre de UE. Ne dorim o cooperare eficientă, în special în domeniile care contează cel mai mult pentru oameni. Vorbim despre eliminarea plăților de roaming cu UE, reducerea costurilor tranzacțiilor bancare internaționale, recunoașterea certificatelor de vaccinare, și consolidarea securității energetice”, a punctat premierul Gavrilița.

De asemenea, alte subiecte importante pe agenda discuției au vizat sectorul energetic și securitatea energetică, conectivitatea și cooperarea în domeniul transportului, precum și alinierea cu obiectivele pactului verde european. Șefa Executivului de la Chișinău, a exprimat recunoștință UE pentru deschiderea și susținerea de care a dat dovadă în perioada crizei energetice, dar și pentru sprijinul oferit în implementarea agendei de reforme ambițioase pe care o are Guvernul.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: