cec.md

Respins. Doi candidați la funcția de președinte nu și-au putut înregistra grupurile de inițiativă

În cadrul ședinței de astăzi, Comisia Electorală Centrală (CEC)a decis înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susținerii a șapte candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova. În cazul altor doi candidați, cererile au fost respinse.

Astfel, au fost aprobate cererile privind crearea grupurilor de inițiativă în cazul candidaților:

•          Tudor Deliu, candidat desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova;

•          Renato Usatîi, candidat desemnat de Partidul Politic „Partidul Nostru”;

•          Andrei Năstase, candidat desemnat de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”;

•          Maia Sandu, candidat desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”;

•          Andrian Candu, candidat desemnat de Partidul Politic „PRO MOLDOVA”;

•          Octavian Țîcu, candidat desemnat de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”;

•          Dorin Chirtoacă, candidat desemnat de Blocul electoral UNIREA;

Cererile de înregistrare a grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova Alexandr Kalinin și Ion Costaș, desemnați de adunarea cetățenilor, au fost respinse, pe motiv că procedura de desemnare a candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova și constituirea grupului de inițiativă nu au fost realizate cu respectarea cerințelor legale stabilite în acest sens.

Tot astăzi, CEC a eliberat membrilor grupurilor de inițiativă legitimații și liste de subscripție în vederea colectării semnăturilor pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Grupurile de inițiativă vor colecta între 15 și 25 de mii de semnături până la data de 1 octombrie 2020.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Dezvoltarea Chișinăului este o responsabilitate comună”. Sandu, Grosu și Tofan au felicitat chișinăuienii de Ziua Orașului

Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Vasile Tofan au transmis astăzi, 14 octombrie, mesaje de felicitare cu ocazia Hramului Chișinăului. Oficialii au vorbit despre dezvoltarea capitalei, îmbunătățirea infrastructurii și investițiile în educație, sănătate și drumuri.

Maia Sandu a menționat că, de-a lungul celor 590 de ani de istorie, Chișinăul a devenit locul în care generații de oameni și-au construit viețile. Șefa statului a subliniat că orașul trebuie dezvoltat astfel încât să ofere locuitorilor o calitate mai bună a vieții.

„Trebuie să punem cărămidă peste cărămidă pentru a lăsa copiilor și nepoților noștri un Chișinău european – un oraș mai verde, cu transport public modern, străzi sigure și respect pentru pietoni”, a spus președinta.

Președinta a pledat pentru protejarea patrimoniului istoric și pentru modernizarea capitalei, astfel încât aceasta să fie europeană nu doar prin denumire, ci și prin modul în care este administrată.

La rândul său, Igor Grosu a transmis felicitări locuitorilor capitalei și tuturor celor care sărbătoresc hramul localităților lor. Acesta a afirmat că oamenii își doresc drumuri mai bune, servicii de calitate și condiții decente de trai.

„S-au făcut pași înainte, dar mai avem mult de muncit”, a menționat președintele Parlamentului, care a evidențiat necesitatea consolidării administrațiilor publice locale pentru a transforma orașele și satele în locuri în care oamenii să dorească să rămână și să-și crească copiii.

În mesajul său, Vasile Tofan a amintit că a crescut în Chișinău și a urmărit transformarea orașului de-a lungul anilor. Premierul a descris capitala drept principalul motor al economiei Republicii Moldova și a prezentat investițiile planificate pentru anul 2026.

Potrivit lui Tofan, aproape cinci miliarde de lei sunt direcționate în acest an către Chișinău. Peste patru miliarde de lei sunt alocate școlilor, grădinițelor și altor instituții de învățământ, circa 370 de milioane de lei – infrastructurii rutiere, iar alte 290 de milioane de lei – curților, drumurilor de acces, canalizării și proiectelor din suburbii.

Totodată, investițiile în sănătate realizate în ultimii cinci ani au ajuns la aproximativ 1,6 miliarde de lei, a precizat acesta. Printre instituțiile medicale care au beneficiat de finanțare se numără Institutul de Medicină Urgentă, Institutul Oncologic, Institutul Mamei și Copilului și Spitalul Clinic Republican.

Tofan a mai menționat proiecte precum centura capitalei, construcția de poduri și pasaje, creșe, modernizarea școlilor și dezvoltarea infrastructurii în suburbii.

„Chișinăul este administrat local, dar dezvoltarea lui este o responsabilitate comună. Când Chișinăul crește, crește și Moldova”, a conchis acesta.

Precizăm că astăzi, 14 octombrie, capitala țării noastre marchează 590 de ani de la prima atestare documentară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: