ceps.com

Germania: Partidul aflat la guvernare pierde la limită alegerile parlamentare

În Germania, social-democrații de centru-stânga (SPD) au obținut o victorie la limită asupra blocului conservator CDU / CSU, aflat la guvernare, în alegerile parlamentare de duminică, informează Radio Europa Liberă. Scrutinul va decide cine îl va înlocui pe cancelarul care pleacă, Angela Merkel, ca lider al celei mai mari economii europene, potrivit rezultatelor preliminare din 27 septembrie.

Atât SPD, cât și CDU / CSU au revendicat mandatul de a forma următorul guvern, rezultatele preliminare sugerează negocieri îndelungate, iar până atunci cancelar va fi tot Angela Merkel, politiciana conservatoare aflată de 16 ani în fruntea guvernului federal al Germaniei.

Așa cum nicio formațiune nu a obținut majoritatea, o coaliție de guvernare formată din trei partide pare a fi scenariul cel mai probabil, verzii și liberal-democrații jucând un rol chee.

Rezultatele preliminare publicate de Comisia Electorală Federală la începutul zilei de 27 septembrie au dat 25,7% pentru SPD și candidatului său pentru funcția de cancelar Olaf Scholz, care este la final de mandat de ministru de finanțe și de vicecancelar. Scholz a declarat că alegerile au oferit „un mandat foarte clar pentru a ne asigura că am pus la punct un guvern bun și pragmatic pentru Germania”.

Partidul de la guvernare, Uniunea Creştin-Democrată (CDU / CSU) a obținut cel mai slab rezultat în alegerile federale de după război și în istoria sa de 76 de ani, obținând doar 24,1% din voturi. Este cu aproape 8% mai puțin comparativ cu ultimele alegeri din 2017. Armin Laschet, candidatul CDU / CSU pentru funcția de cancelar și actual premier pentru Renania de Nord-Westfalia, a declarat după vot că rezultatul a fost dezamăgitor, dar că va încerca în continuare să formeze următorul guvern.

Verzii au avut cea mai bună performanță, de până la 15%, în timp ce liberal-democrații FDP a obținut aproximativ 11,5% din voturi, conform rezultatelor preliminare.

Este puțin probabil ca alte două partide să intre în următorul guvern. Extrema stânga Die Linke a obținut aproximativ 4,9%, potrivit rezultatelor preliminare, fiind neclar dacă va avea suficiente voturi ca să treacă pragul de 5% pentru a intra din nou în parlament.

Alternativa pentru Germania de extremă dreapta (AfD) va intra din nou în legislativ, după ce a obținut 10,3%, dar toate formațiunile principale au exclus o coaliție cu acest partid. Prezența la vot a fost una ridicată, de 76,6%.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев/NewsMaker

„Chiar nu-mi amintesc nimic”: Noi martori în dosarul „frauda bancară”, în care este învinuit Plahotniuc, audiați în instanță

Judecătoria Buiucani a audiat, în ședința din 6 noiembrie încă șase martori în dosarul denumit generic „Frauda bancară”, în care este învinuit fostul președinte al Partidului Democrat (PDM), Vladimir Plahotniuc. Printre aceștia se numără persoane ale căror obligații includeau înregistrarea companiilor pe numele lor și semnarea documentelor.

Instanța a audiat doi bărbați în vârstă care au lucrat anterior pentru Vladimir Plahotniuc. Unul dintre ei, fost administrator al hotelului Nobil, a fost supus unui set amplu de întrebări din partea procurorului. Invocând, însă, urmările unui vechi accident vascular cerebral și problemele de memorie, martorul nu a putut oferi răspunsuri concrete. Bărbatul nu și-a putut amintit nici măcar că în timpul perchezițiilor la domiciliul său au fost descoperite documente legate de Plahotniuc.

Celălalt bărbat a declarat că, de-a lungul anilor, a activat în mai multe companii ale lui Plahotniuc – Petrom Moldova, SRL Jemini și Victoriabank – și că, la un moment dat, i s-a cerut să coordoneze pregătirile pentru filmările proiectului „Fabrica de staruri”. Martorul nu și-a putut aminti însă anumite detalii, motiv pentru care procurorul a fost nevoit să citească declarațiile oferite anterior, în faza de urmărire penală. În acestea se menționa că bărbatul fusese desemnat formal administrator al unei firme, care urma ulterior să fie reînregistrată la notar. Toate acțiunile aveau loc, potrivit mărturiilor, la solicitarea lui Plahotniuc.

Același bărbat a declarat că, în timpul urmăririi penale, i-au fost prezentate documente bancare care purtau semnătura sa, însă el a susținut că nu le-a semnat niciodată și că le vedea pentru prima dată.

În instanță a fost audiat și Dorin Pavelescu, directorul companiei Casa Media, care este de asemenea legată de inculpat. La aproape toate întrebările procurorului, el a răspuns că nu își poate aminti nimic. „Chiar nu-mi amintesc nimic, a trecut deja mult timp. Am fost interogat acum cinci ani”, a spus el.

După ședință, procurorul Vitalie Codreanu a declarat pentru jurnaliști că evenimentele despre care s-a vorbit în cadrul ședinței au avut loc acum mai bine de zece ani, motiv pentru care multe detalii ar fi putut fi uitate. „Astăzi am discutat și despre anumite contracte. Mulți martori spun că nu știu cine a fost beneficiarul acestora. În mare parte, martorii afirmă că au semnat acele contracte, au mers la notari, au mers la organele de înregistrare pentru a introduce modificări în componența acestor companii, dar, ținând cont de faptul că nu cunoșteau esența lor și că erau aduși de alte persoane (care, după cum stabilim și considerăm, erau persoane afiliate lui Plahotniuc), ei acționau doar ca semnatari, fiind nominal desemnați administratori ai acestor companii”, a explicat el.

Reamintim că Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: