Președinția Republicii Moldova a venit cu detalii despre ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 25 martie, care a vizat subiectul asigurării securității și integrității proceselor electorale. Potrivit instituției, membrii CSS au convenit asupra întăririi mecanismelor de monitorizare a spațiului informațional, în vederea combaterii dezinformării, și fortificării colaborării cu partenerii internaționali pentru a asigura un răspuns „rapid și eficient” în eventualitatea unor atacuri cibernetice.
Președinți a transmis, într-un comunicat, că, în cadrul ședinței CSS, instituțiile de stat au prezentat rapoarte detaliate privind pașii întreprinși pentru a asigura desfășurare de alegeri libere și corecte.
Membrii CSS au discutat despre combaterea manipulării informațiilor și a ingerințelor străine în procesul electoral. Conform instituției prezidențiale, s-a convenit asupra „consolidării mecanismelor de monitorizare a spațiului informațional și asupra întăririi cooperării între instituțiile de securitate pentru a preveni și combate astfel de acțiuni”.
„Un subiect esențial al discuției a fost combaterea finanțării ilicite a partidelor și a campaniilor electorale. S-a subliniat necesitatea creșterii transparenței privind sursele de finanțare, prin întărirea controalelor, monitorizarea mai strictă a fluxurilor financiare și aplicarea sancțiunilor pentru actele de corupție electorală.
Un alt punct important a fost securitatea cibernetică în contextul desfășurării alegerilor. Instituțiile responsabile au raportat măsurile implementate pentru protejarea infrastructurii informatice și prevenirea atacurilor cibernetice. S-a convenit asupra consolidării cooperării între instituțiile de securitate și specialiștii în domeniu, inclusiv cu partenerii internaționali, pentru a asigura un răspuns rapid și eficient în cazul unor incidente.
Președinta Maia Sandu a reafirmat angajamentul statului de a garanta un proces electoral corect și de a asigura că moldovenii își pot alege liber viitorul”, a menționat Președinția.
Ședința Consiliului Suprem de Securitate din 25 martie a fost convocată de Maia Sandu.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.
Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.
Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.
Facebook/Maia SanduFacebook/Maia Sandu
În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.
Facebook/Maia Sandu
„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.
În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.
***
Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.
Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării.
Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului.
Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.
