Максим Андреев/NewsMaker

RISE: Cum era structurată organizația criminală a lui Plahotniuc

Începând cu anul 2021, am început să acumulăm și să analizăm zeci de decizii de judecată adoptate în cadrul unor ședințe închise, precum și ordonanțe de punere sub învinuite emise de procurori pe numele oligarhului Vladimir Plahotniuc și a anturajului acestuia. Documentele dezvăluie modul în care, potrivit versiunii procurorilor moldoveni, funcționa sistemul datorită căruia Republicii Moldova a ajuns să fie numită „stat capturat”, scrie Rise Moldova.

Drept rezultat, RISE Moldova anunță lansarea unui nou proiect de investigație cu genericul „#Plahostan”. Acesta își propune să înglobeze o serie de articole despre cele mai importante episoade din viața criminalității organizate din Moldova care, pe parcursul ultimului deceniu, s-a consolidat în jurul oligarhului Vladimir Plahotniuc. În ultimii ani, chiar și când nu deținea nicio funcţie în stat, Plahotniuc continua să domine un clan întreg de funcţionari și demnitari, fiind considerat guvernatorul informal al ţării.

Unul din dosarele penale gestionate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) așa și se numește: „Organizația criminală a lui Plahotniuc”. Unii dintre membrii acestei organizații au rămas în funcții-cheie și după fuga lui Plahotniuc din țară, continuând să exercite influență asupra proceselor politice, economice și de justiție.

Potrivit datelor anchetei, o ramură importantă din gruparea Plahotniuc a reprezentat-o Ilan Șor, fostul primar de Orhei condamnat în primă instanță în dosarul „Furtul miliardului”, precum și un șir de companii, de persoane de încredere și interpuși.

În acest prim-episod din seria #Plahostan, relatăm pe scurt despre modul în care era structurată „organizația criminală a lui Plahotniuc” și direcțiile ei de activitate, așa cum reiese din documentele oamenilor legii.

NFRACȚIUNEA

22 mai 2020. Magistrata Elena Costiuc de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, dispune arestarea preventivă a lui Vladimir Plahotniuc. Decizia este luată în lipsa oligarhului, la pronunțare fiind prezent avocatul acestuia, Lucian Rogac.

Din demersul procurorului Dumitru Raileanu reiese că Plahotniuc este învinuit de „de crearea şi conducerea unei organizaţii criminale, căutarea şi angajarea de membri în organizaţia criminală, desfăşurarea adunărilor membrilor acesteia, crearea fondurilor băneşti şi de altă natură pentru susţinerea financiară a membrilor şi a activităţii criminale a organizaţiei, coordonarea planurilor şi acțiunilor criminale cu alte organizaţii și grupuri criminale și infractori din țară și din străinătate, în vederea îmbogățirii personale și realizării intereselor financiare ale organizației criminale.

„Haznaua” grupului criminal organizat era formată din surse provenite în urma mai multor tipuri de infracțiuni, precum:
● sustragerea şi spălarea mijloacelor financiare din sistemul bancar al Republicii Moldova;
● preluarea afacerilor străine;
● crearea monopolurilor economice în diverse domenii de interes;
● escrocherii;
● şantaj.

PALIERELE
Conform datelor anchetei prezentate în instanță, organizaţia criminală creată şi condusă de Plahotniuc era structurată pe două paliere.

Primul palier era cel decizional. El era format din membri de familie sau persoane cu care Plahotniuc stabilise relații de afinitate, precum și persoane de încredere.

Al doilea palier era cel execuțional. El includea subordonați, aderenți și susținători, precum și intermediari și interpuși.

Conform datelor anchetei, începând aproximativ cu anul 2009 și până în 2019, Vladimir Plahotniuc a atras de partea sa mai multe persoane din mediul infracțional și de afaceri și a întemeiat, astfel, o organizație criminală.

Organizația criminală creată și coordonată de Plahotniuc era compusă din mai multe grupări criminale cu o construcţie ierarhică şi concepţie unică de activitate. Funcţiile în cadrul lor aveau o delimitare strictă, lucru care permitea gestionarea efectivă a proceselor de acumulare a veniturilor din surse ilegale.

Investigația integrală pe RISE Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Acționând împreună, este mai ușor”: Șefii parlamentelor țărilor baltice îndeamnă Moldova să adere la UE împreună cu Ucraina

Cea mai bună soluție pentru Republica Moldova în parcursul său european este aderarea împreună cu Ucraina și cu alte țări candidate, aceasta fiind „cel mai corect mod de a arăta unitatea”, au transmis la Chișinău șefii parlamentelor din Letonia, Estonia și Lituania. Oficialii au îndemnat autoritățile de la Chișinău să continue reformele, subliniind că „criteriile trebuie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, însă „contează și meritocrația”, unde fiecare stat este evaluat individual.

Aderarea împreună cu Ucraina – cea mai bună soluție

Președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a declarat că, deși fiecare stat candidat avansează în ritmul său, o decizie de aderare „la pachet” ar fi cea mai bună soluție politică pentru Uniunea Europeană. Oficialul a subliniat că Ucraina reușește să implementeze reforme importante chiar și în condițiile unui război, un efort pe care l-a calificat drept excepțional.

Ar fi cel mai bine dacă toate țările candidate ar putea adera în același timp împreună, dar din start vă spun că este cel mai bun mod de a arăta unitate. Deci facem tot ce putem pentru a ajunge la pace în Ucraina.Uniunea Europeană e parte activă la negocierile de pace și vedem că cea mai bună soluție ar fi ca Moldova să adere împreună cu Ucraina și alte țări candidate”, a menționat oficiala.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a făcut trimitere la experiența statelor baltice în procesul de aderare la UE. Acesta a subliniat că ritmul negocierilor poate fi diferit, însă decizia finală este una politică.

„Noi am început negocierile cu Uniunea Europeană mai devreme decât Letonia și Lituania, dar le-am încheiat în același timp. Este un exemplu foarte bun. Decizia este politică și vine din situația de moment. Dacă Uniunea Europeană consideră că trebuie să se extindă, atunci se va extinde”, a menționat oficialul estonian.

Oficialul s-a arătat convins că negocierile pe capitole vor fi deblocate și a încurajat autoritățile din statele candidate să își concentreze eforturile pe implementarea reformelor. Acesta a subliniat că, deși extinderea Uniunii Europene este rezultatul unei decizii politice, îndeplinirea criteriilor de aderare rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărei țări candidate.

„Negocierile sunt foarte fructuoase și eu vă încurajez să vă concentrați pe realizarea reformelor, deoarece, pe de o parte, extinderea ține de decizia politică, dar, pe de altă parte, criteriile trebuie să fie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”, a afirmat acesta

Lauri Hussar a adăugat că procesul de extindere nu se limitează doar la Republica Moldova și Ucraina.

„Așteptăm ca Moldova, Ucraina și nu doar aceste două țări să se alăture. Este un proces care se poate extinde și spre Balcanii de Vest. Vorbim despre un continent unit, care să vorbească cu o singură voce în interesul său, la nivel global”, a spus acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a declarat că împărtășește pe deplin poziția colegilor săi din statele baltice și a făcut trimitere la experiența Lituaniei din perioada aderării la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, procesul de extindere este unul complex nu doar pentru statele candidate, ci și pentru Uniunea Europeană în ansamblu.

„Era un fel de competiție între țările noastre, cine va intra prima în Uniune. Dar ne-am unit eforturile și am atins rezultatul. Extinderea nu este un proces simplu nici pentru UE. Este vorba de sincronizare și trebuie să înțelegem că, dacă vrem sprijin puternic, avem nevoie de parteneri și aliați. Acționând împreună, este mai ușor”, a subliniat Juozas Olekas.

În contextul războiului din regiune, oficialul lituanian a evidențiat rolul esențial al Ucrainei pentru securitatea europeană, subliniind că miza conflictului depășește granițele acestei țări.

„Ucraina luptă nu doar pentru sine, pentru pacea sa de acasă, ci ne apără pe noi toți – Lituania, Letonia, Estonia și Moldova. Trebuie să fim solidari și să acționăm împreună pentru a obține cele mai bune rezultate. Asta va fi succesul tuturor”, a conchis președintele Seimasului.

Aderare la UE până în 2027?

Întrebat despre perspectivele negocierilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei, în contextul blocajelor politice din interiorul Uniunii Europene și al obiectivului anunțat de Kiev privind aderarea până în 2027, președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a subliniat necesitatea accelerării procesului și a recunoașterii progreselor deja realizate de cele două state candidate.

„Cred că Moldova și Ucraina își implementează foarte bine reformele. Acesta este un stimulant foarte important pentru Uniunea Europeană să recunoască ambițiile acestor țări de a deveni membre ale Uniunii Europene. Desigur că sunt multe poziții în diferite țări. Noi vom continua să convingem acești parteneri ai noștri din Uniunea Europeană să recunoască realizările Moldovei și ale Ucrainei. Este un proces de negociere. Nu va putea avea loc în 2027, dar cred că este necesar să finalizăm implementarea reformelor”, a declarat Juozas Olekas.

La final, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că Republica Moldova se află în prezent în etapa negocierilor tehnice, iar pe termen scurt este necesară accelerarea reformelor, întrucât autoritățile nu își permit „luxul de a pierde timpul”.

Potrivit lui Igor Grosu, procesul nu poate fi pus pe pauză, iar ajustarea legislației și implementarea reformelor trebuie să continue într-un ritm susținut. În același timp, acesta a subliniat că, pe termen lung, extinderea Uniunii Europene presupune o decizie politică, care necesită consultări și consens între toate cele 27 de state membre.

„Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, dar contează și meritocrația – fiecare țară trebuie să demonstreze, prin propriile acțiuni, cât de repede se mișcă și ce progrese reale face”, a declarat președintele Parlamentului.

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

***

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral.

Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere.

Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: