președinte.md

Roman Roșca revine la conducerea Biroului de reintegrare. Doar că în rol de secretar de stat: „Funcțiile vin și pleacă. Responsabilitatea – rămâne”

Fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare și ex-deputat PAS, Roman Roșca, a fost numit în funcția de secretar de stat în cadrul Biroului politici de reintegrare. Decizia a fost aprobată de Guvern în ședința din 24 iunie.

La scurt timp după numire, Roman Roșca a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că noua funcție reprezintă „continuarea unui efort început cu mulți ani în urmă”.

„Fiind originar din Tighina, am trăit personal realitățile și consecințele separării care persistă de peste trei decenii. Ulterior, am privit dosarul reintegrării din diferite perspective: din contactul direct cu oamenii afectați de această situație, din Parlament, din cadrul Comisiei speciale pentru monitorizarea și controlul parlamentar al politicilor de reintegrare și din Guvern. Funcțiile vin și pleacă. Responsabilitatea față de acest obiectiv rămâne”, a scris Roșca pe rețele.

Oficialul a anunțat drept priorități ale noului mandat apropierea comunităților de pe ambele maluri ale Nistrului, consolidarea încrederii precum și identificarea unor „soluții viabile de reintegrare, adaptate realităților de astăzi”.

Cine este Roman Roșca?

Roman Roșca are 44 de ani și este masterand în drept economic la Universitatea de Stat din Moldova. Și-a început cariera în 2006, în calitate de inspector superior pentru resurse umane în cadrul Comisariatului de poliție din Tighina. Ulterior, a avansat în structurile Ministerului Afacerilor Interne, ocupând diverse funcții.

În 2012, a renunțat la cariera în poliție și s-a orientat spre mediul de afaceri. Respectiv, a fondat și administrat compania „Invest Market” SRL.

În 2019, Roșca a fost ales consilier municipal din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deținând și funcția de secretar adjunct al Organizației Teritoriale Chișinău a formațiunii.

Roman Roșca a devenit deputat în Parlament în iulie 2022, după ce colegul său de partid, Dorel Iurcu, a renunțat la mandat pentru a prelua funcția de primar. În legislativ, a condus Comisia specială pentru monitorizarea și controlul realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova, creată la inițiativa președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

În iulie 2025, Roșca a fost numit viceprim-ministru pentru Reintegrare în Guvernul condus de Dorin Recean, după ce Oleg Serebrian a fost desemnat ambasador al Republicii Moldova în Turcia. După alegerile parlamentare din 2025 și schimbarea Guvernului, el nu s-a mai regăsit în noul Executiv condus de Alexandru Munteanu.

În prezent, funcția de viceprim-ministru pentru Reintegrare este deținută de fostul ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Mai puține condamnări, dar pedepse mai dure pentru minori. Ce arată datele statistice pentru 2026

Numărul sentințelor de condamnare pronunțate în privința minorilor a scăzut ușor în Republica Moldova, însă instanțele aplică mai frecvent pedepse cu închisoarea. Dacă anul trecut puțin peste o treime dintre minorii condamnați au ajuns după gratii, în 2026 ponderea acestora a crescut la aproape jumătate. NewsMaker a analizat cele mai recente date din statistica judiciară.

Potrivit datelor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, în prima jumătate a anului 2026, instanțele de fond au pronunțat 164 de sentințe de condamnare în privința minorilor din Republica Moldova, față de 170 în aceeași perioadă a anului trecut.

Deși numărul sentințelor a scăzut, pedepsele aplicate minorilor au devenit mai severe. Dacă în prima jumătate a anului trecut 38% dintre adolescenții condamnați au primit pedepse cu închisoarea cu executare, în aceeași perioadă din 2026 ponderea a crescut la 48%. Totodată, judecătorii au recurs mai rar la pedepse alternative: munca neremunerată a fost aplicată în 17 cazuri, față de 25 anul trecut, iar condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei – în 47 de cazuri, față de 56.

La fel ca în cazul adulților, infracțiunile în rândul minorilor sunt comise mult mai frecvent de băieți. Din cele 164 de sentințe de condamnare pronunțate în prima jumătate a anului, doar 13 au vizat fete.

Mai mult de o treime dintre sentințele de condamnare (59) au fost pronunțate pentru huliganism. Pe locul al doilea se află furturile, cu 41 de cazuri. Alți șapte minori au fost condamnați pentru tâlhărie, șase – pentru jaf, iar cinci – pentru furturi din buzunare. În alte opt cazuri, minorii au fost condamnați pentru circulația ilegală a drogurilor, substanțelor etnobotanice sau a analogilor acestora în scop de înstrăinare, inclusiv pentru păstrarea, transportarea sau producerea acestora în vederea comercializării. De menționat că patru dintre cele 13 fete condamnate au primit sentințe pentru astfel de infracțiuni.

În prima jumătate a anului, instanțele au pronunțat sentințe și pentru infracțiuni mai grave. Doi minori au fost condamnați pentru răpire, alți doi – pentru vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, unul – pentru vătămare gravă, iar un alt minor – pentru omor. Totodată, în 14 cazuri, adolescenții au fost condamnați pentru infracțiuni cu caracter sexual, inclusiv viol.

În general, în Republica Moldova se menține tendința de scădere treptată a numărului de infracțiuni comise de minori și a sentințelor pronunțate în privința acestora. Astfel, în 2025, instanțele au pronunțat 333 de sentințe de condamnare în privința minorilor, față de 344 în 2024. În 2023 au fost înregistrate 307 astfel de sentințe, în 2022 – 338, iar în 2021 – 491.

NM a scris anterior despre cauzele infracționalității juvenile în Republica Moldova. Atunci, consultanta juridică a Asociației Promo-LEX, Diana Mazniuc, a identificat mai mulți factori-cheie care influențează comportamentul adolescenților. Mai multe despre acest subiect puteți citi – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: