Observatorul Prahovean

România: 4 directori ruși ai Petrotel Lukoil, înlocuiți cu 3 români și un ucrainean

Consiliul de Supraveghere al rafinăriei din orașul Ploiești Petrotel Lukoil, controlată de gigantul petrolier rus omonim, i-a înlocuit pe 4 dintre cei 5 membri ai directoratului, structura de conducere executivă a companiei. Cei patru directori, toți de etnie rusă, au fost înlocuiți cu 3 români și unul ucrainean, relatează profit.ro.

Înlocuirile au fost decise cu două luni înainte de finalizarea mandatelor celor schimbați din funcții.

Astfel, au fost înlocuiți din directorat rușii Aleksei Kovalenko (director general executiv și președinte al directoratului Petrotel Lukoil), Olga Kuzina (director economic și financiar), Alexey Vointsev (director de livrări) și Kuzma Oligov (director de personal).

Singurul membru al directoratului păstrat a fost românul Dan Dănulescu, numit director general executiv și președinte al directoratului Petrotel Lukoil. El a rămas și cu unica funcție anterioară, cea de inginer-șef. Dănulescu lucrează la rafinăria Petrotel de aproape 20 de ani, respectiv din decembrie 2003.

Ceilalți membri noi, români, ai directoratului sunt Dorel Duțu (contabil-șef al Petrotel din anul 2001), Adrian Negoiță (director de producție, în companie din 2013) și Ion Mura (director economic și financiar, timp de 21 de ani director adjunct la Lukoil Republica Moldova, transferat în 2021 în România).

Cel de-al patrulea nume nou din directoratul Petrotel Lukoil este cel al ucraineanului Oleksii Bibik, care a fost numit director de resurse umane, el primind permis de ședere în România din partea autorităților de la București.

Potrivit presei ucrainene, începând din 2003, Oleksii Bibik a deținut mai multe poziții în conducerea operațiunilor din Ucraina ale Lukoil, inclusiv pe cele de director HR și director general adjunct al rafinăriei din Odesa a rușilor, a patra cea mai mare din țara vecină.

În 2013, pe fondul agravării tensiunilor politice cu Rusia, care au culminat în anul următor cu protestele Maidan, îndepărtarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici și anexarea Crimeei de către Kremlin, Lukoil a ajuns la un acord cu compania ucraineană Vetek Group a omului de afaceri Serhii Kurcenko pentru ca aceasta să preia rafinăria Lukoil din Odesa.

Însă deal-ul nu a mai fost finalizat. Mai întâi, au apărut informații că Vetek ar fi cedat rafinăria băncii ruse VTB, după ce nu ar mai fi putut rambursa un credit contractat tocmai pentru cumpărarea acesteia. Ulterior, autoritățile de la Kiev au acuzat Vetek de evaziune fiscală și vamală, iar un tribunal ucrainean a decis din acest motiv, în aprilie 2014, confiscarea rafinăriei, care se află și în prezent în proprietatea statului ucrainean.

În urmă cu mai bine de un an, pe 3 aprilie 2022, rafinăria din Odesa a fost una dintre principalele ținte ale unui atac masiv cu rachete al armatei ruse asupra orașului-port la Marea Neagră. Mai multe detalii aici, aici și aici.

Înlocuirea directoratului companiei a fost ultima decizie a Consiliului de Supraveghere a Petrotel Lukoil, toți membrii acestuia dându-și demisia după câteva zile.

Petrotel Lukoil este controlată de gigantul petrolier rus prin intermediul diviziei sale de trading Litasco, înregistrată în Elveția. Rafinăria a terminat anul 2021 cu profit net de peste 22 milioane lei, la o cifră de afaceri de mai mult de 1 miliard de lei, și cu un număr mediu de 439 de angajați.

Litasco se judecă în prezent cu ANAF pentru o decizie de impunere prin care Fiscul i-a cerut, în urma unei inspecții, să plătească impozit suplimentar în sumă totală de peste 50 de milioane de lei pe profituri obținute în 2021, din operațiuni din România de vânzare de produse petroliere, inclusiv la export.

România a fost în luna martie cel mai mare furnizor de motorină al Ucrainei, depășind Polonia în topul statelor de unde Kiev-ul importă combustibilul diesel necesar acoperirii consumului curent, celui al armatei și compensării deselor întreruperi cu electricitate cauzate de bombardamentele rusești. Foarte probabil, cel puțin o parte din combustibilul diesel exportat în Ucraina este, la rândul său, importat, cele 3 rafinării din România, printre care Petrotel Lukoil Ploiești, acoperind doar două treimi din consumul intern, restul, până la nivelul anual de 5,9 milioane fiind asigurat din importuri.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: