Facebook/Poliția de Frontieră

România a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat. Cum rămâne cu Republica Moldova?

Republica Moldova rămâne în lista statelor cu risc epidemiologic ridicat pentru România. Documentul a fost actualizat de Institutul Național de Sănătate Publică, în funcție de incidența COVID-19 în statele respective, scrie Digi24 pe 9 ianuarie.

Sunt peste 40 de țări incluse pe listă. Cei care se întorc din aceste țări și vor să intre în România vor fi obligați să stea în carantină.

Sunt și mici excepții – cei care declară la graniță că vor rămâne în România mai puțin de 3 zile și au un test negativ, atunci nu mai trebuie să stea în izolare.

Cei care vor să rămână ma mult, trebuie să stea în carantină, iar în a opta zi trebuie să facă un test. Dacă este negativ, în a zecea zi pot să scape de măsura carantinei.

Pe listă există și Marea Britanie, țară în care s-a descoperit o nouă tulpină a virusului SARS-CoV-2. În acest caz sunt alte reguli. Cei care vin de acolo trebuie să stea în carantină 14 zile, fără excepție. Nu sunt obligați să urmeze această măsură persoanele în tranzit, șoferii camioanelor de marfă, aviatorii și demnitarii.

Pe lista țărilor, zonelor și teritoriilor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România se află Gibraltar, Lituania, San Marino, Cehia, Liechtenstein, Slovenia, Marea Britanie, Panama, Elveția, Statele Unite ale Americii, Muntenegru, Andorra, Suedia, Israel, Olanda, Puerto Rico, Cipru, Slovacia, Letonia, Danemarca, Estonia, Serbia, Monaco, Portugalia, Georgia, Luxemburg, Liban, Irlanda, Jersey, Croația, Palestina, Aruba, Rusia, Italia, Austria, Germania, Polonia, Columbia, Africa de Sud, Spania, Insulele Turks si Caicos, Sint Maarten, Belarus, Turcia, Malta, Macedonia de Nord, Franța, Polinezia Franceza, Republica Moldova, Namibia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: