Stela Untila/NewsMaker

România a inclus Moldova în zona verde privind riscul epidemiologic

Comitetul Național pentru Situații de Urgență din România a aprobat în ședința de 23 decembrie 2021, actualizarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat. Republica Moldova a fost inclusă în zona verde.

– în zona roșie au intrat: Malta și Aruba;

– în zona galbenă au intrat:

     • din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Federația Rusă, Serbia și Ucraina;

     • din zona verde, în urma creșterii incidenței: Canada, Bermuda, Puerto Rico, Sint Maarten, Curaçao și Insulele Turks și Caicos;

– în zona verde au intrat: Republica Moldova, Azerbaijdan, Belize, Singapore, Polinezia Franceză și Insulele Saint Vincent și Grenadine.

O altă noutate este că șoferii de TIR-uri și autocare veniți din UE nu vor mai intra în carantină în România.

Persoanele (române sau străine) care vin din statele UE + Norvegia, Islanda, Lichtenstein, Elveția
Din zona VERDE sau GALBENĂ
– NU intri în carantină dacă ești vaccinat (sau trecut prin boală în ultimele 6 luni) > cu certificat verde.
– Carantină 14 zile dacă ești nevaccinat, netrecut prin boală în ultimele 6 luni, nu ai test negativ RT-PCR (cu 72 ore înainte).
Carantinarea se face ori la domiciliu, ori la o adresă declarată, ori într-un spațiu special amenajat.

Amintim că, din 20 Decembrie 2021, persoanele care intră în România trebuie să completeze formularul digital. Acesta se completează cu maximum 24 de ore înaintea călătoriei, accesând următorul link – https://plf.gov.ro/.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Comisie de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Propunerea unui deputat PAS: membri – și jurnaliști de investigație

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a anunțat că va propune crearea unei comisii de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Potrivit deputatului, membrii comisiei ar trebui să fie nu doar deputați, ci și jurnaliști de investigație, precum și delegați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului Fiscal de Stat. Plîngău a menționat că inițiativa sa, pe care o va propune pe 2 iulie, a fost susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Plîngău a declarat că, în timpul unei discuții cu președintele Parlamentului, a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pe activitatea întreprinderilor de stat.

„După mine, trebuie de lucrat pe trei dimensiuni: angajări, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvabilitate. Membri ai Comisiei să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, dar și jurnaliști de investigație, cât și delegați de la CNA și FISC. Domnul Grosu a susținut inițiativa. (…) Trebuie să facem curat în întreprinderi, iar curățenia să fie maxim de transparentă”, a comunicat Plîngău pe o rețea de socializare, adăugând că va propune crearea comisiei în ședința plenară din 2 iulie.

***

Amintim că, pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a solicitat verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a se stabili modul în care sunt utilizați banii publici. De asemenea, a îndemnat Serviciul Fiscal de Stat și CNA să verifice legalitatea acțiunilor, „indiferent de partid, rudenie sau alte legături”, precizând că orice sumă obținută abuziv trebuie returnată statului. Detalii AICI.

Solicitarea a venit după ce întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal în ultimele zile. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI

Pe 30 iunie, în spațiul public au apărut critici privind remunerarea secretarei de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, de peste 2 milioane de lei pentru activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz. În reacție, Novac a declarat că nivelul plăților nu este stabilit de ea și că a fost aprobat încă din 2014, iar încercările de reducere au fost blocate de Gazprom, acționarul majoritar. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: