G4Media

România, Grecia și Bulgaria vor crea un coridor militar între ele. Echipamentele și soldații vor putea circula rapid pe Flancul Estic al NATO

România, Grecia și Bulgaria vor crea un coridor de mobilitate militară între cele trei țări. O scrisoare de intenție care prevede acest lucru a fost semnată de miniștrii apărării din cele trei țări pe 11 iulie, în marja summit-ului NATO de la Washington, transmite G4Media. 

Scrisoarea de intenție privind crearea unui coridor de mobilitate militară între România, Grecia și Bulgaria a fost semnată în marja Summit-ului NATO de la Washington, ca urmarea a deciziilor luate la ediția trecută a evenimentului, la Vilnius, în 2023. Atunci, liderii țările Alianței Nord-Atlantice au hotărât adoptarea de noi planuri de apărare și accelerarea adaptării militare, în fața agresiunii Rusiei.

Această adaptare militară include capacitatea de a suplimenta forțele și echipamentele și de a asigura suportul logistic, prin facilitarea tranzitului transfrontalier de forțe și capabilități, chiar și pe timp de pace.

Proiectul are ca scop optimizarea coridoarelor de transport pentru a răspunde cerințelor de mobilitate militară, prin crearea unor rute de aprovizionare rutiere și feroviare între statele participante, reducerea birocrației pe timp de pace și maximizarea eficienței în situații de urgență și criză, ținând cont de inițiativele NATO și naționale.

Colaborarea strânsă cu Bulgaria și Grecia ne va permite să răspundem mai eficient provocărilor de securitate actuale și viitoare. Vom continua discuțiile și vom rămâne deschiși și altor inițiative similare, care să ducă la consolidarea rolului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice”, a declarat ministrul Apărării de la București, Angel Tîlvăr.

Potrivit informațiilor de care dispune publicația elenă Kathimerini, planul care urmează să fie semnat de cei trei miniștri ai apărării prevede interconectarea a patru porturi și a infrastructurilor și rețelelor aferente. Coridorul care va fi creat va lega oraşele greceşti Salonic și Alexandroupoli de Varna din Bulgaria și Constanța din România, fiind vorba de patru orașe strategice pentru Alianță datorită proximităţii lor faţă de granițele de est ale NATO. „Toate cele patru oraşe au porturi, o cale ferată și o rețea de drumuri care contribuie în mod decisiv la capacitatea de rezistenţă şi de a trimite cu uşurinţă forțe aliate pe flancul estic al NATO”, a precizat o sursă militară de rang înalt, care preferat să rămână anonimă, pentru Kathimerini.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: