Ce așteptări are Uniunea Europeană de la viitorul Parlament din Republica Moldova? Care vor fi domeniile pentru care UE va aloca cele mai multe fonduri în următorii ani? Mai poate miza Republica Moldova pe cele 50 mln de euro din asistența macrofinanciară? Care este adevărul despre „vizele” impuse moldovenilor la intrarea în România? Am aflat răspunsurile la aceste întrebări de la Siegfried Mureșan, deputat european din partea Grupului Partidului Popular European și președinte al delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de asociere UE – Republica Moldova, într-un interviu acordat pentru editorul NM, Stela Untila.
„Avem nevoie, la Chișinău, de parteneri credibili”
Domnule Mureșan, ați anunțat, duminică, pe pagina Dvs de Facebook, că ați ajuns la Chișinău și scriați: „Acum mă apuc de treabă. Scopul e clar: modernizarea Republicii Moldova, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și cooperarea cu toți cei care împărtășesc aceste obiective”. Cum anume vă propuneți să atingeți acest scop?
Dorim să sprijinim autoritățile de la Chișinău cât mai mult în perioada următoare. Și în ultimii 3-4 ani de zile s-a văzut foarte clar când a existat la Chișinău un guvern dornic să reformeze Republica Moldova – în anul 2019, guvernul condus de Maia Sandu. Republica Moldova și UE au reușit să facă foarte multe lucruri în folosul cetățenilor. Am reușit să deblocăm asistența macrofinanciară de la nivel european. Avem nevoie de un partener credibil, de un guvern stabil în R. Moldova pentru a putea face toate aceste lucruri. Noi, de la nivel european, avem pregătit un pachet de asistență economică care să ajute R. Moldova să-și revină după această pandemie. Exact așa cum a existat un plan de redresare economică pentru țările-membre ale UE, exact așa avem acum în pregătire, și vom finaliza în următoarele săptămâni, un plan pentru R. Moldova. Și pentru a-l putea implementa, avem nevoie, la Chișinău, de parteneri credibili, de un guvern care să-și dorească modernizarea țării, care să-și dorească școli bune pentru copii, spitale bune pentru oameni, drumuri moderne, administrație publică modernă, digitalizată, judecătorii care să facă dreptate pentru toți, justiție independentă.
În iulie anul trecut, serviciul de presă al UE a precizat pentru NewsMaker că Republica Moldova trebuie să îndeplinească șase condiționalități pentru a obține cea de-a doua tranșă din asistența macrofinanciară, în valoare totală de 100 mln de euro, din partea Uniunii Europene (pentru înlăturarea consecințelor pandemiei de coronavirus). Și ambasadorul Peter Michalko spunea în aprilie același lucru. Iată că a trecut un an și vorbim tot despre aceste condiționalități, fără să știm cum stăm la acest capitol. Mai poate miza Chișinăul pe acești bani și dacă da, când s-ar putea întâmpla?
Imediat după declanșarea pandemiei am oferit sprijin financiar, echipamente de protecție, măști, sprijin european pentru platforma COVAX, prin care R. Moldova a beneficiat de vaccinuri. Am oferit și sprijin financiar – 100 mln de euro de asistență macrofinanciară. Din această sumă, primele 50 de mln au fost legate doar de niște condiționalități de bază, legate de valori europene. Primele 50 de mln au fost transmise către R. Moldova pe parcursul anului 2020. Următoarele 50 de mln sunt legate de condiționalități din domeniul reformării justiției, combaterii fraudei și sunt două condiționalități, care țin de Autoritatea Națională de Integritate și de declarațiile care încă trebuie îndeplinite cu prioritate din partea autorităților de la Chișinău. Din păcate, vedem că în Parlamentul actual nu a existat voință politică pentru a îndeplini aceste condiționalități, care ar fi adus beneficii imediate pentru cetățenii R. Moldova. De aceea, mizăm că viitorul Parlament nou-ales, va îndeplini imediat aceste înțelegeri și noi vom putea oferi acest sprijin. Sprijinul este la dispoziția R. Moldova, cu obiectivul ca el să vină înainte de luna septembrie – cu cât mai repede, cu atât mai bine. Dar, repet: depinde totul de progresul de la Chișinău, dacă vom avea un număr mare al oamenilor care ies la vot, care votează în favoarea modernizării, reformării țării, combaterii corupției. Dacă formarea majorității și a guvernului va fi rapidă, atunci sunt sigur că aceste măsuri pot fi luate repede și noi avem banii la dispoziție, sunt acolo pentru Republica Moldova, atunci îi vom putea și delibera foarte repede. Eu estimez în cursul lunii septembrie.
„Fostul președinte și majoritățile parlamentare pe care le-a „păstorit” au ținut R. Moldova pe loc”
Ați menționat alegerile parlamentare anticipate. Potrivit celor mai recente date publicate de Barometrul Opiniei Publice, speranța majorității populației este menținerea cursului european al R. Moldova. Există, însă, posibilitatea că, în urma scrutinului din 11 iulie, am putea avea, din nou, o majoritate parlamentară de stânga, cu simpatii pro-Est. Care vor fi relațiile UE cu un eventual cabinet de miniștri care ar avea o astfel de susținere politică?
Oamenii au văzut în decursul ultimilor ani că fostul președinte al R. Moldova și majoritățile parlamentare pe care le-a „păstorit” au ținut R. Moldova pe loc. Cred că oamenii au învățat acest lucru și cred că oamenii nu vor mai da, încă o dată, puterea politicienilor care au tras R. Moldova înapoi, fiindcă ce vor face aceștia în viitor? Vor continua să o tragă înapoi. E clar că, dacă R. Moldova va fi condusă de un guvern credibil, atunci cooperarea va fi mai intensă și UE va putea oferi mai mult sprijin R. Moldova. Am văzut cum președintele Maia Sandu reușește, prin credibilitatea de care se bucură la nivel european, prin relațiile strânse, directe, cu autorități din alte țări, inclusiv cu autoritățile din România, să obțină sprijin concret pentru cetățenii R. Moldova. Vaccinul a ajuns repede la Chișinău, recunoașterea carnetului de conducere emis de R. Moldova în alte țări europene se va face mai rapid, fiindcă președintele Maia Sandu discută la cel mai înalt nivel cu președinți și prim-miniștri din alte țări. Asta va ajuta sute de mii de cetățeni ai R. Moldova aflați în diaspora în viața lor de zi cu zi. Deci, e clar că, dacă în urma alegerilor din 11 iulie, va rezulta un guvern care nu-și respectă angajamentele, atunci cooperarea va fi mai puțin strânsă și beneficiile pentru oameni vor fi mai puține, dar eu nu cred că va rezulta un astfel de guvern, fiindcă sunt sigur că oamenii au văzut în ultimii ani că R. Moldova n-a mers în direcția bună când a fost condusă de guverne care au condus țara în propriile interese ale politicienilor. Acum, președintele țării a spus: haideți să mergem la alegeri anticipate, să dăm șansa oamenilor să se exprime, să spună cetățeanul în ce direcție să meargă R.Moldova și Partidul Socialiștilor s-a opus cu toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziție, inclusiv unele constituționale, împotriva acestor alegeri. De ce s-a opus? Fiindcă acest partid a vrut să salveze mandatele parlamentare ale aleșilor săi, în loc să acționeze în interesul oamenilor, să dea oamenilor înapoi puterea, să dea șansa cetățenilor R. Moldova de a se putea exprima. Sunt sigur că oamenii nu vor mai alege în fruntea țării cetățeni care merg în parlament doar pentru a-și privi propriile fotolii parlamentare.
Andrei Mardare/NewsMaker
Vorbeați despre credibilitate. Așa cum știți, din cauza corupției endemice, încrederea investitorilor străini în R. Moldova este la un nivel foarte scăzut. Ce recomandări aveți pentru viitorul Parlament/Guvern al R. Moldova pentru a crește credibilitatea țării și a atrage investitorii străini?
Toți cetățenii, societatea civilă și investitorii cu care ne-am întâlnit, nu doar în aceste zile, ci mereu în ultimii ani, ne-au spus: combaterea corupției, combaterea evaziunii fiscale, a fraudei fiscale, instituții publice independente, care să conducă cu legea în mână. Asta este dorința lor. Investitorii străini au nevoie de credibilitate, au nevoie de stabilitate și au nevoie de respectarea legii pentru a-și putea face planuri de investiție pentru mai mulți ani înainte. Cu cât există mai mulți investitori, cu atât vor fi mai multe locuri de muncă create, mai multe oportunități în companii serioase, sănătoase, pentru tineri absolvenți din R. Moldova, cu atât se pot întoarce mai mulți oameni din diaspora, cu atât va crește nivelul venitului și va scădea nivelul șomajului în R. Moldova. De aceea, dialogul cu investitorii trebuie să fie continuu din partea guvernului și trebuie să asculte de dorințele investitorilor. Guvernul trebuie să fie un partener al investitorilor, nu o piedică în calea investițiilor, cum s-a întâmplat, din păcate, în ultimii ani.
„Digitalizarea și procesul de înverzire, de reducere a poluării – în aceste domenii vor veni foarte multe fonduri”
Vorbind de ultimii ani – observăm că tot mai mulți dintre micii antreprenori moldoveni, în special cei cu cetățenie română, au ales să își vândă afacerile din R. Moldova și să o ia de la căpăt în Uniunea Europeană, în special în România, unde se simt mai confortabil. Pe de altă parte, pentru sănătatea unei economii, micile afaceri sunt esențiale. Ce proiecte/programe există la nivel european pentru cei care au rămas aici?
O mare parte din sprijinul financiar al UE e destinat întreprinderilor mici și mijlocii tocmai fiindcă noi știm că acolo nevoia de finanțare este cea mai mare și acolo se crează majoritatea locurilor de muncă. În următorii ani vor veni fonduri europene în special pentru tineri care doresc să lanseze o afacere, în special pentru IMM-uri care activează în sectorul digital și IMM-uri care, prin produsele lor, duc la reducerea poluării, combaterea schimbărilor de climă, reducerea emisiilor de CO2. Digitalizarea și procesul de înverzire, de reducere a poluării, sunt două priorități fundamentale ale UE. În aceste domenii vor veni foarte multe fonduri, cu precădere, inclusiv, pentru IMM-uri și start-up-uri pentru tinerii întreprinzători.
Cum sprijiniți, pe de altă parte, antreprenorii/investitorii din UE care vor să vină în Moldova?
În primul rând, prin fonduri europene. În al doilea rând, prin faptul că, în momentul de față, schimburile comerciale dintre R. Moldova și UE sunt mai mari decât oricând, sunt în creștere. R. Moldova importă dinspre UE și exportă spre UE mai mult decât importă sau exportă cu oricare altă regiune a lumii. Prin faptul că UE a investit în creșterea calității produselor, s-a asigurat că produsele moldovenești, fie că sunt fructe, legume, vin, respectă standardele de calitate ale UE. Prin acet lucru, UE a ajutat foarte mult economia locală. Produsele moldovenești exportate astăzi în UE au o calitate mult mai bună decât în trecut, asta înseamnă că au o valoare mai mare. Și profitul pe care întreprinzătorii, fermierii din R. Moldova îl fac este mult mai mare. Deci, prin faptul că ne-am implicat în creșterea calității și respectarea standardelor europene, am ajutat companiile locale, practic, să exporte bunuri, produse cu valoare adăugată mare, drept urmare și câștigurile pentru ele este mare. Direcția este bună, dar trebuie să admitem faptul că, în ultimul an, din cauza pandemiei, apetitul de a investi, peste tot în lume, a fost redus. Acest apetit va crește odată cu depășirea și încheierea pandemiei. Tocmai de aceea este atât de important ca, începând cu vara acestui an, R. Moldova să fie o destinație atractivă de a investi. Investitorii vor avea resurse. Au stat pe loc în ultimul an din cauza pandemiei și acum vor începe să investească, să creeze locuri de muncă. Vor merge acolo unde vor fi guverne care îi vor primi cu brațele deschise. Dacă R. Moldova nu va avea un guvern favorabil mediului de afaceri, va rata o oportunitate majoră.
Aș vrea să vorbim și despre relațiile privilegiate ale Republicii Moldova cu România. Vedem că România sprijină Republica Moldova în diferite domenii – de la vaccinuri, până la reparația grădinițelor. De exemplu, vara trecută, la Comrat, a început construcția unui bloc nou de studii a Liceului „Mihai Eminescu”, singurul din municipiu cu predare în română, iar proiectul este cofinanțat de Guvernul României. Cu toate acestea, atitudinea față de România rămâne rezervată. Minorităție etnice au anumite fobii în relația cu România, cu mult mai multe decât față de UE. Cum vă explicați acest fenomen?
Adevărul este că și noi, din partea României, trebui să comunicăm mai clar faptul că sprijinul pe care îl oferim R. Moldova este destinat tuturor cetățenilor. Vaccinul oferit ca donație de România – 300 de mii de doze de vaccin au mers în R. Moldova pentru toată populația, indiferent dacă oamenii preferă să vorbească rusa sau româna, că sunt parte a minorității ucrainene sau români-basarabeni care locuiesc de această parte a Prutului. Sprijinul atât din partea României, cât și din partea UE, este pentru toți cetățenii R. Moldova. Prin gazoductul pe care îl construim va trece gaz care va încălzi toate casele din R. Moldova, indiferent de limba pe care o vorbesc. Drumurile sunt pentru toți, căile ferate modernizate vor fi pentru toți, sprijinul este pentru toți. Lucrul acesta trebuie spus și noi vom încerca să îl repetăm.
Andrei Mardare/NewsMaker
Vorbeați despre vaccinuri. Campania de imunizare în R. Moldova a început în martie, iar de atunci a fost imunizată doar o mică parte din populație. Pe de altă parte, în România, lucrurile stau cu mult mai bine, iar mulți moldoveni care dețin și cetățenia României au trecut Prutul pentru a beneficia de vaccinuri. Ne puteți spune dacă există o estimare a numărului de locuitori ai R. Moldova care s-au vaccinat în România?
Numărul cetățenilor R. Moldova care s-au vaccinat aici este în zona de 10%, care este o cifră foarte bună pentru doar două luni de vaccinare. Vaccinarea merge bine în R. Moldova și mă bucur că în special tinerii se implică în mod voluntar. Am fost la Maratonul Vaccinării și am fost impresionat de tinerii de la Universitatea de Medicină care au vaccinat în acest final de săptămână până la 4:00 dimineața cetățenii doritori. Vaccinarea este singura modalitate de a depăși pandemia. Și în R. Moldova sunt vaccinați aproximativ 10% din cetățeni aici, la fața locului, plus cetățenii vaccinați în România. Deci, în total, sunt mai mult de 10% persoane imunizate. Nu avem, în momentul de față, date în România – câți dintre cetățenii români vaccinați vin din R. Moldova, fiindcă tratăm toți cetățenii români egal. Cetățenii români, locuitori ai R. Moldova sunt oricând bineveniți de partea cealaltă a Prutului să se vaccineze. Dar vestea bună este că nu trebuie să mai facă efort, deja este suficient vaccin aici.
Vă refereați la Maratonul Vaccinării și într-adevăr, am văzut cozi și oameni veniți la 4 dimineața să ocupe un loc la coadă. Însă s-a întâmplat acest lucru pentru că erau disponibile vaccinuri Pfizer, or, în Moldova, ajung puține doze ale acestui producător.
Există o anumită preferință, dar eu vă spun următorul lucru: eu am încredere în toate vaccinurile acreditate de Agenția Europeană a Medicamentului. În România s-au vaccinat sute de mii de persoane cu vaccinul AstraZeneca, sute de mii de persoane cu vaccinul Moderna, milioane de oameni cu vaccinul Pfizer și au început și imunizările cu Johnson & Johnson. Lucrurile merg foarte bine. Mie, oricare din aceste vaccinuri care mi-ar fi fost oferit – l-aș fi acceptat. Soției mele, de exemplu, i-a fost oferit vaccinul AstraZeneca, l-a acceptat. A făcut ambele doze, nu a avut niciun efect secundar și suntem foarte fericiți că e imunizată. Toate vaccinurile donate și puse la dispoziție de România sunt sigure și ajută în lupta cu pandemia.
„Soluțiile vor veni de la oameni politici responsabili, nu de la populiști gălăgioși”
De mai bine de un an, cetățenii Republicii Moldova nu au acces liber în România decât dacă se încadrează în lista de excepții prevăzută prin Hotărârea de Guvern nr.531 din 10 mai 2021. Liderul AUR Moldova Vlad Bilețchi spunea acum două zile că, de fapt, se revine la vizele pentru cetățenii Moldovei și la „timpurile de pe vremea mandatului președintelui Voronin”. Vă rog să ne explicați care este adevărul despre aceste așa numite „vize” și când ar putea fi ridicate restricțiile de circulație pentru moldoveni.
România nu impune și nu va impune niciodată vize cetățenilor R. Moldova. Pentru depășirea acestei pandemii, în ultima perioadă, a trebuit cu toții să ne limităm deplasările – nu doar în alte țări, ci chiar și în cadrul localităților. Nu ne-am întâlnit cu familiile, cu prietenii, nu am călătorit, am stat mai mult în casă, am lucrat de la domiciliu. AUR este un partid periculos, care nu respectă regulile, care nu spune adevărul. Este un partid pe care nu l-aș asculta, care nu are soluții nici pentru depășirea pandemiei, nici pentru alte probleme ale oamenilor. Cetățenii R. Moldova trebuie să învețe acest lucru. Sunt sigur că împeună, guvernul R. Moldova care va fi ales și guvernul României vom depăși această pandemie. Soluțiile vor veni de la oameni politici responsabili, nu de la populiști gălăgioși care spun lucruri neadevărate.
Partidul Socialiștilor și Partidul ȘOR au acuzat în repetate rânduri ambasadorii din statele UE la Chișinău și pe cel al SUA de imixtiune în treburile interne ale țării. Declarații similare vedem, aproape săptămânal, din partea Ministerului de Externe al Rusiei. Cum comentați aceste acuzații?
Nu pot decât să le spun oamenilor să evalueze cu mintea lor, cu ochii lor faptele. UE a tratat întodeauna R. Moldova ca un partener pe picior de egalitate. Cu cât R. Moldova este condusă de oameni politici care acționează mai mult în interesul cetățeanului, cu atât oamenii vor fi mai bine reprezentați și acești politicieni vor putea obține mai multe lucruri pentru R. Moldova din relațiile internaționale pe care le au. Sprijinul oferit de UE R. Moldova sperăm să ajute cât mai mulți oameni în perioada următoare.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
