„Rusia este bună doar la a amenința”. Reacția UE după declarațiile lui Șoigu care vizează Moldova

Uniunea Europeană respinge amenințările Moscovei față de Chișinău și reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a spus că autoritățile ruse vor folosi „toate metodele” pentru a-și proteja cetățenii din regiunea transnistreană.

„Rusia este bună doar la a amenința, a minți și a submina stabilitatea regională. Nu voi vorbi despre Rusia, ci despre noi, despre Uniunea Europeană. Poziția noastră este foarte clară: susținem o soluționare pașnică a conflictului transnistrean și sprijinim pe deplin independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internațional”, a declarat Anitta Hipper pentru TVR Moldova.

Amintim că, pe 21 aprilie, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a declarat că autoritățile Republicii Moldova, cu sprijinul UE, ar încerca să scoată din regiunea transnistreană Grupul Operativ al Trupelor Ruse. El a avertizat că încercările de soluționare militară a problemei transnistrene și de înlocuire a pacificatorilor ruși cu forțe occidentale vor provoca consecințe negative pentru Moldova, adăugând că Rusia va folosi, dacă va fi necesar, „toate metodele” disponibile pentru a proteja cetățenii ruși din Transnistria.

Biroul Politici de Reintegrare a calificat declarațiile drept „inacceptabile și regretabile”, subliniind că prezența GOTR pe teritoriul Moldovei este ilegală și contravine angajamentelor internaționale asumate de Rusia, inclusiv la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999. De asemenea, vicepremierul Valeriu Chiveri a subliniat separat că afirmațiile lui Șoigu distorsionează poziția Moldovei, care rămâne angajată în identificarea unei soluții exclusiv pașnice. La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe a respins la rândul său declarațiile privind pretinsele amenințări la adresa cetățenilor ruși din regiune, precizând că situația de securitate pe întreg teritoriul țării este stabilă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: