Vincent Kessler / Reuters: foto simbol

Rusia, obligată de CtEDO să plătească 7 500 de euro unui bărbat din Camenca

Federația Rusă a fost obligată să achite unui bărbat din Camenca 7 500 de euro cu titlu de prejudiciu moral. Decizia a fost pronunțată pe 21 mai de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), care a constatat încălcarea dreptului la viață privată al acestuia, după ce un diagnostic psihiatric din livretul militar a ajuns la persoane terțe. Informațiile au fost comunicate de Asociația Promo-LEX, ai cărei avocați l-au asistat juridic în fața Curții.

Conform Promo-LEX, hotărârea a fost pronunțată în cauza Republicii Moldova și a Rusiei. Cauza a fost depusă în august 2017 de bărbat, cetățean al Republicii Moldova și al Ucrainei, originar din Camenca.

Detalii despre cazul bărbatului

Asociația a menționat că, în regiunea transnistreană, evidența militară a recruților începe de pe băncile școlii, iar instituțiile de învățământ sunt obligate să expedieze trimestrial „comisariatelor militare” listele tinerilor care împlinesc 16 ani. „Serviciul militar” este obligatoriu, iar nerespectarea este sancționată. În acest context, mulți tineri părăsesc regiunea, iar părinții lor caută soluții pentru a-i scuti de înrolare. Potrivit asociației, așa au procedat și părinții reclamantului.

În 2004, mama acestuia a obținut un certificat fictiv privind starea de sănătate a fiului său, fapt recunoscut ulterior chiar de părinți în cadrul ședinței de judecată. Ulterior, reclamantul a fost scutit de serviciul militar în structurile regiunii pe motiv de inaptitudine cauzată de o boală psihică. Diagnosticul a fost consemnat direct în livretul militar, document care, în regiunea transnistreană, trebuia prezentat unor terți, inclusiv potențialilor angajatori. Între timp, reclamantul a încercat de mai multe ori să se angajeze, iar de fiecare dată cererea i-a fost respinsă din cauza diagnosticului inclus în livret, a precizat asociația.

În august 2012, bărbatul a inițiat o acțiune civilă la „instanțele rmn”, prin care a cerut excluderea diagnosticului din document și efectuarea unei expertize psihiatrice. Acțiunea a fost respinsă definitiv în februarie 2017, fără ca expertiza solicitată să fie efectuată. În paralel, reclamantul s-a adresat și autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Plângerea penală depusă în 2014 a rămas fără urmări, iar acțiunea civilă a fost respinsă definitiv de Curtea Supremă de Justiție în septembrie 2019, a adăugat asociația.

Potrivit sursei citate, după comunicarea cererii guvernelor pârâte, în octombrie 2018 reclamantului i-a fost eliberat un livret militar nou, fără mențiunea referitoare la diagnosticul psihiatric. Iar în august 2019 acesta a fost angajat ca „funcționar public” într-un „minister al rmn”, a adăugat asociația.

Decizia CtEDO

Judecătorii au stabilit, în unanimitate, că Federația Rusă a încălcat articolul 8 din Convenție, care garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie. În privința Republicii Moldova, Curtea nu a constatat o încălcare a Convenției, a adăugat asociația.

Potrivit asociației, Curtea de la Strasbourg a reținut că includerea datelor medicale într-un document care ajunge la terți reprezintă o ingerință în viața privată a reclamantului.

Astfel, Federația Rusă a fost obligată să achite reclamantului 7.500 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 3.500 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli de reprezentare, sumă care urmează să fie transferată direct avocaților.

Precizările Asociației Promo-LEX

„Un diagnostic psihiatric inclus într-un document de identificare l-a împiedicat să se angajeze și i-a afectat demnitatea ori de câte ori a fost obligat să prezinte livretul militar. Constatarea încălcării confirmă încă o dată că niciun act emis de structurile ilegale de la Tiraspol nu poate justifica expunerea unor informații medicale sensibile. Hotărârea reconfirmă responsabilitatea Federației Ruse pentru ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană și deschide drumul altor persoane aflate în situații similare să își caute dreptatea la Strasbourg”, a declarat avocata Nicoleta Hriplivîi, care a reprezentat reclamantul în fața CtEDO.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: