Rusia „se bate” cu Moldova pentru extrădarea lui Plahotniuc. Cernăuțeanu: „Noi am fost primii”

Vladimir Plahotniuc ar urma să fie extrădat în Republica Moldova, și nu în Rusia, chiar dacă și Moscova a cerut extrădarea sa, la o zi de la reținerea în Grecia. Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru Euronews România că prioritate are țara care a depus prima solicitare, în cazul de față Moldova.

„Da, confirmăm (n.r.: că Rusia a declarat că vrea să-l extrădeze la Moscova). A apărut în notița de căutare și am fost informați și noi despre faptul că Rusia, astăzi, a depus solicitare. Dar și pe anumite dosare anterioare istorice. Intuim că este o formă de a încerca preluarea acestuia către Federația Rusă și a-i asigura o protecție de libertate acolo”, a declarat Cernăuțeanu.

El a amintit și precedentul Ilan Șor – anunțat în căutare internațională chiar de Rusia – dar care a reușit să ajungă de cel puțin trei ori la Moscova: „Și vedem că și-a găsit locul de recreere în Federația Rusă”.

Potrivit șefului IGP, legislația după care se conduce Interpol, prevede că beneficiază de extrădarea unui persoane țara care prima a făcut o solicitare în acest sens. Moldova a cerut extrădarea încă în martie, după ce o solicitare similară fusese anterior respinsă. Respectiv, spune Cernăuțeanu, prioritate are țara noastră.

„Nu cred că ar fi posibil ca Plahotniuc să ajungă în Rusia, deoarece mandatul de căutare, care a servit ca temei de reținere, a fost cel al Republicii Moldova. Noi am fost cei care am solicitat acest lucru, noi am fost primii, solicitarea noastră este din luna martie. (…) Rusia a făcut solicitarea astăzi (nr. red: 23 iulie)”, a mai precizat Viorel Cernăuțeanu.

Amintim că Vlad Plahotniuc și fostul deputat democrat Constantin Țuțu au fost reținuți pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia, în timp ce încercau să părăsească țara cu destinația Dubai. La nici 24 de ore, autoritățile ruse au transmis o solicitare de extrădare.

Mai multe surse afirmă că Plahotniuc a vizitat recent Federația Rusă. Tot acolo se află și alt oligarh moldovean, Ilan Șor, condamnat definitiv pentru frauda bancară și acuzat că a încercat să influențeze alegerile din 2024 din Republica Moldova, prin tentative de corupere a alegătorilor în defavoarea cursului european al țării.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: