Datele extrase de hackeri de la circa 750.000 de persoane din Moldova nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”. Declarațiile au fost făcute de directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, la ediția din 27 octombrie a emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1.
În timpul emisiunii, Diaconu a fost întrebat ce date cu caracter personal au fost scurse în urma atacului cibernetic. „În mare parte, vorbim despre IDNP, adică acel cod al fiecărui cetățean, care nu este unul foarte problematic. Or, noi avem tendința ca acest IDNP să-l arătăm peste tot. Dar, pe lângă aceste 750 de mii de sustrageri de IDNP, au fost și serviciile conectate la ele: de exemplu, certificatul medical, certificatul de căsătorie sau alte informații, dar nu vorbim despre aceeași cifră. Sunt mult mai mici aceste cifre unde s-a sustras mai mult decât IDNP-ul”, a comunicat Diaconu.
„Cât de îngrijorați trebuie să fim? (…) Cu aceste date nu poți procesa cardurile bancare, nu poți transcrie mașina de pe un cetățean pe altul sau apartamentul. Deci, financiar, suntem destul de safe. (…) În schimb, (…) aceste date pot fi folosite pentru a ne contacta telefonic sau prin email și a face chestii criminale: să se încerce să scoată din noi informații cu privire la cardul bancar. Desigur, dacă cineva te sună și ți se adresează pe nume și familie și îți mai dă unul sau două detalii din ceea ce nu ar trebui să cunoască, clar că ai mai multă încredere și atunci poți să divulgi date. Iată, acele date sunt deja periculoase, care poți să le divulgi, pentru că ai putea să dai cardul bancar, numărul de cont sau alte date. (…) Cetățeanul trebuie să fie atent. (…) La moment, este o problemă că s-au dus datele cu caracter personal, dar nu pot fi folosite pentru scopuri infracționale directe. Dacă cetățeanul va divulga și date adiționale, iată, atunci ar putea fi folosite pentru scopuri infracționale”, a adăugat Diaconu.
Potrivit lui Diaconu, „riscurile directe pentru cetățeni, la moment, sunt foarte mici”. „Desigur, dacă cetățeanul va fi contactat și va da mai multă informație, riscurile cresc exponențial. De aceea și a fost adresarea autorităților către cetățeni să fie foarte atenți la mesajele care o să vină acum și la încercările escrocilor de a-i contacta și de a se prezenta drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau al altor organe. Datele, la moment, doar acele care au fost extrase, direct să le folosești în scopuri infracționale este practic imposibil”, a conchis directorul Centrului.
***
Pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate. Detalii AICI.
