Facebook/Dorin Recean

Salarii mai mari, proiecte de infrastructură și politică externă activă. Maia Sandu s-a lansat în campania electorală și și-a prezentat obiectivele

Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova, din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, s-a lansat în campania electorală pe 20 septembrie, în cadrul unui eveniment organizat în centrul Chișinăului. Aceasta a susținut un discurs în care a făcut mai multe promisiuni electorale, printre care creșterea salariilor, mai multe proiecte de infrastructură și politică externă deschisă și activă. 

Lansare în campania electorală în centrul Chișinăului

Lansarea în campania electorală a Maiei Sandu a avut loc în fața Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din centrul capitalei. Acolo, a fost instalată o scenă impunătoare, pe care era indicat, printre altele, sloganul electoral al candidatei – „Pentru Moldova”.

Evenimentul s-a început în jurul orei 17:00.

Circa 1 000 de persoane – membrii PAS, oficiali, oameni de cultură, antreprenori și cetățeni de rând – au venit la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” pentru a participa la evenimentul de lansare în campania electorală. Au fost prezenți inclusiv președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean, care nu este membru de partid. Iar lângă cei doi înalți oficiali a putut fi observat și judocanul Adil Osmanov, care, în această vară, a adus Republicii Moldova o medalie de bronz de la Jocurile Olimpice de la Paris.

După ce mulțimea s-a adunat, și-a făcut apariția și Maia Sandu. Susținătorii săi au întâmpinat-o cu aplauze, ovații, drapelele Republicii Moldova și Uniunii Europene, precum și cu steaguri cu mesaje în spijinul său și al referendumului cu privire la aderarea la UE.

În continuare, moderatoarea evenimentului a ținut un discurs introductiv, iar ulterior pe cele două ecrane de pe scenă a fost difuzat un spot electoral. În videoclip au fost prezentate momente din activitatea Maiei Sandu: fondarea PAS, participarea în alegerile prezidențiale din 2016, perioada în care a fost prim-ministru, protestele împotriva regimului oligarhic, victoria la scrutinul prezidențial din 2020 și proiectele realizate în timpul primului său mandat.

Promisiuni electorale

Ulterior, Maia Sandu a urcat pe scenă, unde a ținut un discurs care a durat aproximativ 30 de minute. În prima parte a intervenției, aceasta a enumerat realizările din ultimii patru ani.

Apoi, a anunțat o serie de obiective pentru al doilea mandat de președinte spre care tinde. Maia Sandu a declarat că își propune trei obiective naționale:

Grija față de oameni

  • încurajarea investițiilor în economie pentru ca salariul minim lunar să ajungă la cel puțin 10 000 lei, iar cel mediu – 25 000 lei, până în anul 2030;
  • introducerea unei pensii minime cu un început de 3 300 lei pentru persoanele cu cel puțin 40 de ani de vechime în muncă;
  • asigurarea unei alimentații sănătoase și gratuite din contul statului pentru elevii din clasele I-IX;
  • acordarea unui ados de 3 000 lei pe lună, timp de un an, pentru toți tinerii care se angajează la primul lor loc de muncă în domenii de importanță strategică pentru economie.

Condiții mai bune de viață

  • reabilitarea a 3 000 km de drumuri în toată țară;
  • alocarea a cel puțin 8 miliarde de lei pentru proiecte de infrastructură, câte trei per localitate (cămine culturale, complexe sportive, stadioane, parcuri, conectare la apă și canalizare, etc.);
  • repararea și dotarea tuturor policlinicilor din țară;

Pace și bună înțelegere

  • pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030;
  • politică externă deschisă și activă, cu mobilizarea resurselor externe pentru dezvoltarea țării și promovarea produselor, serviciilor moldovenești pe piețele din toată lumea;
  • crearea unui program de promovare a culturii și tradițiilor naționale, prin care vor fi finanțate evenimente din țară și diasporă, proiecte care să promoveze cultura, tradițiile și obiceiurile;

De asemenea, Maia Sandu a declarat că va continua lupta cu corupția, ceea ce a fost una din promisiunile date în campania electorală pentru primul mandat de președinte.

Maia Sandu a mai menționat că, în actuala campanie electorală, ar putea apărea voci care să promită schimbări esențiale în timp rapid, însă, potrivit ei, acestea sunt „minciuni”. În schimb, ea a propus ca aceste schimbări să fie obținute prin efort comun.

Cu bună credință mi-am respectat cuvântul și voi continua să vin fața oamenilor cu sufletul deschis. Ținta celor care vor umple țara de minciuni nu este ca eu să eșuez, ținta lor este ca Moldova să eșueze. Ei vor să controleze țara, nu să o conducă. (…) Dragi moldoveni, poate că avem opinii diferite pe unele subiecte, poate că nu sunteți de acord cu unele acțiuni, dar ne unește un lucru comun: iubim Moldova cu toată puterea. Și atunci când luăm decizii mari, decizii pentru Moldova, le luăm ca un neam – împreună. Împreună să facem așa încât economia să se dezvolte, să aducem investiții și să avem locuri de muncă suficiente, bine plătite pentru toți. Să facem așa încât să creștem treptat și constant pensiile, împreună să facem așa încât fiecare copil să aibă acces la o școală modernă, ca fiecare familie să-și vadă viitorul aici, în Moldova. (…) Cine vă spune că aceste lucruri pot fi făcute peste noapte, vă minte. Eu vă îndemn să le facem împreună. (…) De aceea candidez pentru al doilea mandat. Nu pentru că îmi doresc o funcție, ci pentru că eu simt cu toată inima că noi putem face totul împreună”, a precizat ea.

La final, Maia Sandu a îndemnat oamenii să participe la scrutin, iar pe lângă alegerea președintelui țării, să voteze „DA” la referendumul cu privire la integrarea în Uniunea Europeană.

Facebook/Dorin Recean

Ulterior, au luat cuvântul mai multe personalități publice: cântărețul Vali Boghean, antreprenorul Anatol Botnaru, judocanul Adil Osmanov, scriitoarea Ionela Hadârcă, primarul de Stăuceni, Alexandru Vornicu. Aceștia au îndemnat cetățenii să o voteze pe Maia Sandu și să susțină plebiscitul.

Evenimentul s-a finalizat cu realizarea unei fotografii de grup cu Maia Sandu și participanții.

Facebook/Dorin Recean

***

Alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova vor avea loc în data de 20 octombrie. Concomitent se va desfășura referendumul constituțional cu privire la aderarea la UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: