Ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2024.Potrivit documentului, ministra a ridicat anul trecut un salariu de aproape 1,8 milioane de lei. Familia acesteia deține șase terenuri, două locuințe și două automobile, valoarea bunurilor însumând circa 4 milioane de lei. De asemenea, Nistor deține 45 mii de euro și 36 de mii de dolari depozitați pe conturi bancare.
Doina Nistor a încasat anul trecut un venit de 1.768.848 lei din salariul obținut în cadrul Chemonics International Inc., filiala din Chișinău. Alte venituri includ onorarii de la SOROS Moldova (3.000 lei) și UTM (12.000 lei), precum și dobânzi bancare în valoare de 31.092 lei de la o bancă din Moldova.
Familia ministrei deține patru terenuri agricole și două terenuri intravilane, achiziționate între 2018 și 2025, în valoare totală estimată la 1,74 milioane lei. În plus, faminia Nistor deține două case de locuit, una de 146,8 m² primită prin donație, care valorează 1.379.145 de lei, și alta de 83,9 m² cumpărată în 2018, care costă 14.592 de lei.
Pe lista bunurilor mobile figurează două autoturisme: un Volkswagen Touareg din 2009, evaluat la 12.000 euro, și un BYD Song Plus fabricat în 2024, achiziționat recent cu 26.460 dolari.
Nistor mai deține trei conturi bancare în Victoriabank, în care sunt depozitați în total peste 90.000 de euro și dolari americani.
Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.
„Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.
Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.
„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.
Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”
Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.
„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.
