AFP

Salariu de europarlamentar. Câte mii de euro primesc membrii Parlamentului European

Salariul net al unui europarlamentar depășește 7 800 de euro pe lună. În plus, acesta este completat de diurne, gratuități și multe alte beneficii consistente, transmite Europa Liberă România.

Lunar, la salariul de peste 7 800 de euro se adaugă indemnizația de aproape 5 000 de euro, bani care să fie folosiți pentru funcționarea birourilor parlamentare și cumpărarea de calculatoare, telefoane sau abonamente la internet. Suma nu trebuie justificată cu documente, dar cheltuielile birourilor europarlamentare pot fi supuse unor controale financiare.

În același timp, diurna europarlamentarilor este de 350 de euro, iar banii pot fi cheltuiți de aleșii europeni pentru a-și asigura cazarea, masa ori transportul.

Precizăm că europarlamentarii nu primesc diurna dacă nu se prezintă la serviciu. Mai mult, nu este suficient ca europarlamentarii să semneze prezența și să fie în sală, ci trebuie să voteze personal cel puțin jumătate dintre proiectele de pe ordinea de zi.

De asemenea, pe baza facturilor, Parlamentul European le dă aleșilor banii înapoi pe bilete de avion pentru ședințele de la Bruxelles sau Strasbourg, le sunt decontate bilete de tren și pot primi înapoi și banii pe benzina consumată dacă vin cu mașina.

Europarlamentarii pot cere și rambursarea altor cheltuieli de deplasare care trebuie să se încadreze într-o sumă anuală maximă, stabilită pentru fiecare țară în parte. Mai mult, europarlamentarii pot cere decontarea a trei sferturi din sumele cheltuite pentru servicii medicale.

Pe lângă aceste beneficii, la sfârșitul mandatului, europarlamentarii au dreptul la indemnizație tranzitorie. Este o sumă pe care o pot primi după ce termină mandatul, până își găsesc alt loc de muncă. În funcție de numărul de mandate, banii se acordă cel mult doi ani.

Mai mult decât atât, dacă un fost eurodeputat se angajează pe un salariu mai mic, Parlamentul European asigură diferența de bani până la valoarea fostului salariu, adică 7 853 de euro.

După vârsta de 63 de ani, europarlamentarii care au avut mandate întregi pot cere să iasă la pensie. Iar pensia de europarlamentar se poate cumula cu alte tipuri de pensii. Pensia unui europarlamentar este de aproximativ 5 497 de euro.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: