pogoda.md

Scăldatul în Nistru, periculos? Teste de laborator: apa de la Vadul lui Vodă, mai murdară decât cea din Soroca

Apa Nistrului de pe plaja din Soroca este mai curată decât cea de pe plaja de la Vadul lui Vodă. Prima se află în categoria III, care permite scăldatul, cea de-a doua – în categoria a patra, considerată poluată. Cu privire la lacurile din capitală, la începutul sezonului de scăldat, la Valea Trandafirilor și La Izvor apa era foarte murdară (categoria a V-a), iar la Valea Morilor – murdară (categoria a IV-a). Menționăm, este permis scăldatul în categoriile I, II și III. Date în acest sens au fost prezentate, pentru NewsMaker, de reprezentanții Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP). 

Reprezentanții ANSP au declarat că, în funcție de indicatorii sanitaro-chimici și microbiologici, calitatea apei se împarte în 5 categorii. Este permis scăldatul în categoriile I, II și III. Apa de categoria IV este considerată poluată, iar cea de categoria V este considerată foarte murdară.

Probele de apă sunt prelevate în locurile echipate pentru recreere. Potrivit ANSP, dacă locația nu are o astfel de zonă atunci acolo nu sunt prelevate probele.

Agenția a declarat pentru NewsMaker că în Republica Moldova nu sunt locații în care apa să corespundă categoriei întâi sau a doua. Potrivit instituției, la începutul sezonului de scăldat, în lacurile din capitală Ghidighici (Vatra), Valea Trandafirilor, lacul Rîșcani și La Izvor apa era foarte murdară (categoria a cincea), iar la Valea Morilor – murdară (categoria a patra). 

Ce ține de râul Nistru, la Criuleni – la începutul sezonului de scăldat apa era foarte murdară – categoria a cincea, pe plaja de la Vadul lui Vodă – murdară (categoria a patra), iar pe plaja din Soroca se permite scăldatul (categoria a treia).

ANSP a menționat că în cazul râului Prut se prelevează probe în zona Costești-Stînca și deocamdată nu sunt rezultatele probelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

baomoi.com

Marea Britanie va majora perioada de obținere a rezidenței permanente pentru migranții ilegali de la 5 la 20 de ani

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de migrație, crescând perioada de așteptare pentru obținerea rezidenței permanente de la cinci la 20 de ani pentru migranții ilegali. Despre aceasta a declarat ministrul de interne, Shabana Mahmood, într-un interviu acordat ziarului The Sunday Times, relatează Radio Svoboda.

Potrivit ministrului, decizia are scopul de a pune capăt practicii „biletului de aur” pentru solicitanții de azil și de a opri migrația ilegală, care „divizează țara”.

Noile reguli stabilesc un termen de 20 de ani pentru migranții care sosesc ilegal și un termen de 10 ani de așteptare pentru rezidența permanentă pentru refugiații care vin prin noile programe legale. În plus, statutul de refugiat va deveni temporar și va fi revizuit la fiecare 30 de luni. În prezent, statutul de refugiat este valabil timp de cinci ani, după care persoanele pot depune cerere pentru obținerea rezidenței permanente.

Se așteaptă ca despre aceste planuri ministrul de interne al Marii Britanii, Shabana Mahmood, să anunțe pe 17 noiembrie.

Planul britanic a fost elaborat după modelul reformelor din Danemarca, unde numărul cererilor de azil a scăzut la minimul ultimilor 40 de ani, iar 95% dintre solicitanți primesc refuz, scrie The Sunday Times.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: