În zilele următoarea vremea se încălzește. Meteorologii prognozează temperaturi ale aerului de până la +15 grade, pe timp de zi, începând cu 17 februarie. Până pe 19 februarie, temperaturile generoase se vor menține, după care va fi o tendință de scădere a valorilor termice.
„Temperatura medie care ar trebui să fie în această perioadă a anului ar trebui să oscileze între 0 și -2 grade Celsius. Maximele termice pe timp de zi ar trebui să urce până la +4 grade, iar noaptea ar trebui să fie de la -6 până la -3 grade Celsius”, a specificat Ghenadii Roșca, citat de IPN.
Cea mai călduroasă zi de 16 februarie a fost în 2016, atunci când la stațiile meteorologice de la Cahul și Tiraspol au fost înregistrate +16,6 grade. Cea mai friguroasă zi de 16 februarie a fost în 2006, la Tiraspol fiind înregistrate minus 24,5 grade Celsius, precizează sursa citată.
Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.
Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.
Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”
Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”
Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.
„Vedem semnale pozitive în economie, în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi. Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.
Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.
Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.
