Captură video

Șefa Consiliului Audiovizualului a refuzat să-i răspundă în rusă unei deputate comuniste, a cerut traducător și a vorbit în engleză

Șefa Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, a cerut traducător în Parlament, după ce deputata comunistă Diana Caraman i-a adresat o întrebare în limba rusă. În lipsa traducerii, Vițu i-a răspuns, doar că… în limba engleză. Situația a generat un schimb de replici în comisia parlamentară de profil.

Conducerea CA a prezentat, pe 25 martie, raportul de activitate pentru anul 2025 în Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Sesiunea de întrebări a început cu intervenția președintei fracțiunii PCRM, Diana Caraman, care a vorbit în limba rusă despre un posibil dezechilibru al timpului de antenă în favoarea guvernării, în special în perioadele electorale. Caraman a întrebat conducerea CA ce măsuri a întreprins pentru asigurarea pluralismului mediatic în ultimii ani electorali.

„Îmi cer scuze, dar traducerea este disponibilă? Nu sunt sigură că am înțeles corect….”, a declarat, în replică, șefa CA, Liliana Vițu.

Deputata a încercat să reformuleze întrebarea, însă a continuat în limba rusă, iar șefa CA a intervenit „Nu, eu nu înțeleg. Aș vrea traducere”.

În cele din urmă, Liliana Vițu i-a răspuns în limba engleză deputatei: „Since you spoke in a foreign language, I will also speak in a foreign launguage that I know (nr: deoarece ați vorbit într-o limbă străină, voi vorbi și eu într-o limbă străină pe care o cunosc”. După care a precizat în română: „Din respect pentru populația Republicii Moldova, dar și Constituția Republicii Moldova, care spune că limba oficială a acestei țări este limba română, voi răspunde că ați avut un amalgam de falsuri în expunerea dumneavoastră”.

Replica a provocat reacția Dianei Caraman, care a criticat comportamentul șefei. Parlamentara a invocat dreptul de a se exprima în limba rusă: „Mă bucur că cetățenii văd comportamentul doamnei Vițu. Data viitoare când vorbiți despre toleranță, amintiți-vă mereu de prezentarea dvs. Atunci când nu ai ce spune despre realizări, trecem la limbă. (…) Nerespectul doamnei Vițu încă o dată demonstrează că nu corespunde funcției pe care o ocupă”.

Reamintim că limba română este limba oficială a Republicii Moldova, potrivit Constituției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: