mfa.gov.md

Șeful NATO, la întrevederea cu Mihai Popșoi: „Dorim să continuăm cooperarea strânsă cu Chișinăul”

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, care se află astăzi, 11 martie, într-o vizită la Bruxelles, a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, precum și modernizarea sectorului de apărare. Rutte a subliniat că NATO dorește să continue „cooperarea strânsă” cu Chișinăul.

Întrevederea dintre Mihai Popșoi și Mark Rutte a avut loc la Cartierul General al NATO.

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, discuțiile au vizat evoluția și perspectivele consolidării parteneriatului dintre Republica Moldova și NATO. De asemenea, a fost abordată cooperarea în domenii precum consolidarea rezilienței naționale, modernizarea sectorului de securitate și apărare, alinierea la standardele euro-atlantice și contribuția la stabilitatea regională, inclusiv în regiunea Mării Negre.

mfa.gov.md

Mihai Popșoi a subliniat că, în ultimii ani, parteneriatul dintre Republica Moldova și NATO a evoluat într-o cooperare practică, orientată spre rezultate concrete în vederea modernizării sectorului de securitate și apărare conform standardelor noi.

Oficialul moldovean a reiterat că viziunea Republicii Moldova este de a acționa ca un partener de încredere al NATO. Ministrul a menționat că obiectivul strategic al țării îl constituie aprofundarea și extinderea parteneriatului existent, prin valorificarea mecanismelor actuale de cooperare, inclusiv Programul Individual de Parteneriat (ITPP) Republica Moldova–NATO și Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare și Securitate.

„Capacitatea Republicii Moldova de a face față multiplelor interferențe din ultima perioadă este o dovadă clară a rezilienței și unității societății noastre, precum și a solidarității partenerilor. Suntem recunoscători partenerilor euro-atlantici pentru sprijinul oferit de-a lungul timpului. Cooperarea cu NATO a contribuit la consolidarea instituțiilor statului și la avansarea reformelor democratice în Republica Moldova”, a spus el.

La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat sprijinul Alianței pentru Republica Moldova și disponibilitatea de a continua cooperarea cu autoritățile de la Chișinău.

„Relația dintre NATO și Republica Moldova se bazează pe un parteneriat solid de peste 30 de ani. Apreciem eforturile depuse de Republica Moldova în contextul provocărilor actuale și salutăm determinarea de a continua parcursul european, precum și sprijinul constant acordat Ucrainei. Dorim să continuăm cooperarea strânsă cu autoritățile de la Chișinău, iar NATO este pregătită să ofere suportul necesar”, a declarat Rutte.

mfa.gov.md

De asemenea, ministrul Mihai Popșoi a avut un schimb de opinii cu ambasadorii statelor membre ale Alianței în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, unde a vorbit despre evoluțiile recente din Republica Moldova și prioritățile Guvernului nou în domeniul securității și apărării. În intervenția sa, oficialul a subliniat importanța dialogului și a cooperării avansate și pragmatice cu NATO, precum și rolul parteneriatului în consolidarea rezilienței statului și în sprijinirea stabilității regionale.

mfa.gov.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: