NewsMaker

Semnal pentru guvernare, Dodon pierde la prezidențiale și conlucrarea lui Recean cu noul bașcan. Reacții la alegerile din Găgăuzia

NM a făcut o sinteză a comentariilor publicate pe rețelele de socializare cu privire la turul II al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Potrivit rezultatelor preliminare, candidata Partidului „ȘOR” a acumulat cele mai multe voturi. Unii au declarat că nu au fost surprinși de rezultatele Evgheniei Guțul, dar i-a mirat voturile acumulate de Grigorii Uzun. Alții au spus că „votul din Găgăuzia este un semnal de alertă maximă pentru guvernarea pro-europeană de la Chișinău”. „După cele întâmplate, Dodon practic pierde șansa de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale”, a fost o altă opinie. 

Licitația a avut loc! Lotul numărul unu Găgăuzia. Vândut!”, a scris fostul bașcan Mihail Formuzal. De menționat că Formuzal a candidat și el la ultimul scrutin din Găgăuzia, însă nu a acces în turul II.

Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah a felicitat-o pe candidata Partidului „ȘOR”.

O felicit pe Evghenia Guțul cu ocazia victoriei în turul doi al alegerilor bașcanului. Poporul Găgăuziei v-a acordat încredere și așteaptă din partea Dvs acțiuni direcționate spre păstrarea păcii, stabilității, spre unitatea comunității găgăuze, dezvoltarea autonomiei noastre și construirea unor relații constructive cu autoritățile centrale”, se arată în mesajul Irinei Vlah.

Liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB) Igor Munteanu a declarat că „votul din Găgăuzia este un semnal de alertă maximă pentru guvernarea pro-europeană de la Chișinău, care ar trebui să se trezească”.

La fel, alerta se răsfrânge și asupra altor partide politice europene, care nu ar trebui să abandoneze cu superficialitate regiuni complicate, influențate de narațiuni nocive, din lene sau din confort, pentru că în spatele lor stau frustrări reale, multă manipulare, umilință, disperare și sărăcie. Astea-s probleme reale pe care nu le putem arunca în brațele altora să le rezolve, nici măcar partenerilor pentru dezvoltare, uluiți să descopere că în UTAG se lăfăiesc în granturi europene și se plimbă cu portretele lui Stalin și Putin pe străzile centrale”, a menționat liderul CUB.

„Trebuie să guvernezi cu adevărat, nu să imiți că guvernezi, altfel te trezești cu gruparea infracțională Shor, validată în calitate de opoziție adevărată”, a adăugat Munteanu.

 

Liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a spus că „soarta acestor alegeri este deja decisă”.

Dacă va câștiga candidatul Partidului Socialiștilor, autoritățile centrale, PAS, Maia Sandu, vor recunoaște rezultatele alegerilor. Dacă va câștiga candidatul Partidului „ȘOR”, eu cred 99% că rezultatele alegerilor în Găgăuzia vor fi anulate. Nu pot eu să-mi imaginez un reprezentant al Partidului „ȘOR” în Guvern, pentru că funcția de bașcan presupune că trebuie să fie la ședința Guvernului”, a menționat Usatîi.

Valeriu Pașa, expertul comunității WatchDog, a spus că nu a fost uimit de rezultatele preliminare ale alegerilor.

„Am fost surprins de rezultatul foarte mare al lui Uzun”, a menționat Pașa. El a mai declarat că „dacă cel puțin unul dintre concurenții primului tur l-ar fi susținut pe Uzun, acesta ar fi câștigat”. „După cele întâmplate, Dodon practic pierde șansa de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale”, a comunicat Pașa.

Fostul premier Vlad Filat a declarat că „acum este interesant să vedem cum vor fi realizate toate promisiunile lui Șor din campania electorală – 500 mln. dolari investiții, câte 1000 de euro la naștere, aeroport (cum nu există în lume), spălatul drumurilor cu șampon, câte 700 de lei pentru cei cu venituri mici și pensionari, în fiecare sat câte un magazin social și multe altele”.

Și foarte interesant este să vedem conlucrarea Prim-ministrului Recean, cu proaspătul membru al Guvernului. Tot asta, dacă Curtea de Apel Comrat nu va decide altfel. Atunci vom avea despre ce discuta mai mult…”, a scris Filat, pe rețelele de socializare.

***

Pe 14 mai a avut loc turul II al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Alegătorii au putut să o susțină pe candidata Partidului „ȘOR” Evheghia Guțul sau pe candidatul propus de Partidul Socialiștilor, Grigorii Uzun.

Potrivit rezultatelor preliminare, publicate de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei, pentru Grigorii Uzun și-au dat votul 24 913 alegători, adică 47,61, dar pentru Evghenia Guțul – 27 376 sau 52,39%. Astfel, candidata Partidului „ȘOR” a acumulat cele mai multe voturi.

Comisia din Găgăuzia a precizat că datele preliminare se bazează pe informațiile furnizate verbal de birourile și secțiile de votare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: