Надежда Копту / NewsMaker

Sergiu Sîrbu respinge acuzațiile de îmbogățire ilicită: „Nu mă ascund și nu am de ce să mă ascund”

Ex-deputatul Sergiu Sîrbu se declară nevinovat în dosarul de îmbogățire ilicită. Acesta a spus că dosarul „are un evident caracter politic” și că ar fi bazat „pe cifre care nu reflectă situația reală”. În acest sens, el a adăugat că „încălcările” sunt deja „pe masa judecătorilor la CtEDO”. Reacția vine după ce Procuratura Anticorupție a anunțat trimiterea în instanță a cauzei în care ex-deputatul este învinuit de îmbogățire ilicită, iar fratele său de complicitate. Procurorii susțin că dosarul a fost pornit pe baza constatărilor Autorității Naționale de Integritate, iar fostul deputat ar fi înregistrat, în perioada mandatului său, o diferență de peste 2,8 milioane de lei între veniturile obținute și averea dobândită.

„Resping ferm acuzațiile formulate și consider că acest dosar are un evident caracter politic, fiind construit pe interpretări forțate, abuzuri și concluzii speculative, bazate pe cifre care nu reflectă situația reală. Este regretabil că, într-o perioadă complicată pentru cetățeni, cu multiple probleme și crize, se încearcă alimentarea unor subiecte de imagine prin comunicate de presă zgomotoase și acuzații lansate public înaintea unei hotărâri judecătorești definitive”, a scris fostul deputat pe o rețea de socializare.

El a mai spus că „încălcările” din cadrul acestui dosar „sunt deja pe masa judecătorilor la CtEDO”.

„Nu mă ascund și nu am de ce să mă ascund. Am demonstrat și voi continua să dovedesc în instanță caracterul nefondat al acestor acuzații, prin probe și argumente legale. Totodată, anunț că încălcările grave comise în cadrul acestui dosar sunt deja pe masa judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Nu voi comenta mai mult un dosar aflat pe rol, din respect pentru actul de justiție. Am încredere că adevărul va prevala. Până atunci, solicit respectarea principiului prezumției nevinovăției, care trebuie să fie valabil pentru orice cetățean”, a adăugat acesta.

***

Pe 8 mai 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat că un fost deputat al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și al Partidului Democrat (PDM), împreună cu fratele său, ajung pe banca acuzaților. Primul este învinuit de îmbogățire ilicită, al doilea de complicitate. NewsMaker a scris, pe surse, că fostul deputat este Sergiu Sîrbu.

Conform procurorilor, fostul deputat, în perioada mandatului său, ar fi înregistrat o diferență de peste 2,8 milioane de lei între veniturile obținute și averea dobândită, inclusiv cheltuielile realizate în această perioadă. Fratele acestuia este acuzat că ar fi contribuit la dobândirea și transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil în 2015, în beneficiul ex-deputatului. Procuratura Anticorupție a precizat că fapta este pasibilă de amendă de la 400 000 la 500 000 de lei sau de închisoare de la 7 la 15 ani.

***

Amintim că Sergiu Sîrbu a fost inițial deputat al Partidului Comuniștilor. În 2012 a părăsit formațiunea și s-a regăsit pe lista Partidului Democrat la alegerile parlamentare. În februarie 2020, împreună cu alți cinci deputați democrați, Sergiu Sîrbu părăsește PDM și crează grupul parlamentar Pro Moldova. În octombrie același an, pleacă de la Pro Moldova, din motive „atât de ordin personal, cât și profesional”, și anunță că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Câteva zile mai târziu, la 2 noiembrie, împreună că alți foști democrați trecuți pe la Pro Moldova, crează platforma parlamentară Pentru Moldova, la care au aderat și deputații fracțiunii Partidului Șor.

La alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021, Sîrbu figurează al 9-lea pe lista Partidului Șor, însă nu accede în Parlament. Ulterior a anunțat, într-un interviu pentru o instituție media, că se retrage din politică, însă două zile mai târziu, Partidul Șor a anunțat că Sîrbu a fost ales vicepreședintele formațiunii, notează RISE Moldova. Menționăm că, în iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat Partidul Șor neconstituțional.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Unsplash/Alexei Scutari

Vânzările de apartamente se prăbușesc sau sunt numărate greșit, în Moldova? Ce a aflat NewsMaker

În Republica Moldova, vânzările de locuințe sunt în scădere de câteva trimestre consecutive. Totuși, după cum a aflat NewsMaker, datele folosite și intens discutate în spațiul public despre numărul apartamentelor vândute nu sunt în totalitate exacte – chiar dacă reflectă tendința generală de reducere a tranzacțiilor de pe piața imobiliară rezidențială.

Ce s-a întâmplat?

La Chișinău, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a apartamentelor este în scădere de cel puțin cinci trimestre consecutive. Mai mult, această scădere a urmat după creșterea bruscă a prețurilor și a numărului de tranzacții în 2024 – când autoritățile au permis cumpărarea locuințelor prin programul de stat Prima Casă fără avans, precum și au relaxat semnificativ condițiile de obținere a creditelor ipotecare.

De exemplu, acum în spațiul public circulă date despre o scădere a vânzărilor cu 50–80% în primul trimestru al acestui an. Totuși, după cum a aflat NewsMaker, aceste cifre nu sunt tocmai corecte – și, se pare, nu este clar până la capăt câte locuințe se vând în realitate.

De ce se întâmplă acest lucru?

Statistica Cadastrului, în baza căreia experții trag concluzii despre numărul tranzacțiilor, reprezintă un tabel cu câțiva parametri principali. Printre aceștia – tipurile de tranzacții: vânzare-cumpărare, schimb, moștenire, ipotecă și alte operațiuni. Datele sunt, de asemenea, împărțite pe categorii de bunuri imobile: apartamente, case, spații comerciale, terenuri agricole, terenuri neagricole și alte bunuri imobile. Și, desigur, pe regiunile unde au loc tranzacțiile.

În unele cazuri, experții iau în calcul doar tranzacțiile de vânzare-cumpărare, în altele – analizează cumulativ vânzările-cumpărările, ipotecile și înregistrarea primară a apartamentelor.

În plus, statisticile privind ipotecile rămâneau neclare până la capăt. Dacă acum câțiva ani numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare în Chișinău era de câteva ori mai mare decât numărul ipotecilor, acest lucru era explicat prin faptul că ipoteca reprezintă doar o parte din toate vânzările.

De exemplu, în trimestrul patru al anului 2024, în municipiul Chișinău au fost înregistrate 4647 de tranzacții de vânzare-cumpărare a apartamentelor și 2146 de ipoteci. În timp ce în primul trimestru al acestui an, în Chișinău au fost vândute 623 de apartamente, iar numărul ipotecilor s-a dovedit a fi de 2,5 ori mai mare – 1556. O asemenea dinamică pare cel puțin ciudată.

Ce este în neregulă cu statistica vânzărilor?

Pentru a înțelege cum trebuie calculat corect numărul tranzacțiilor, NM a trimis o solicitare scrisă către Cadastru. Instituția a explicat că rubrica „Vânzare-cumpărare” reflectă tranzacțiile privind înstrăinarea bunurilor imobile, perfectate prin contracte corespunzătoare. Iar rubrica „Ipotecă” include toate gajurile ipotecare înregistrate în registrul bunurilor imobile – inclusiv cele legate de noi linii de credit, precum și de credite și împrumuturi care nu sunt neapărat destinate cumpărării unei locuințe.

Astfel, din statistica publicată este imposibil de înțeles câți oameni cumpără locuințe prin ipotecă și câți folosesc bunurile imobile drept gaj – de exemplu, pentru obținerea unui credit în alte scopuri.

Mai mult decât atât, la întrebarea suplimentară a NM despre categoria în care intră un apartament cumpărat prin programul Prima Casă, Cadastrul a comunicat că o astfel de tranzacție este reflectată doar în coloana „Ipotecă”.

Există încă o nuanță. După cum au precizat pentru NM, tranzacțiile de vânzare-cumpărare a apartamentelor din blocurile noi nu sunt reflectate în secțiunea tranzacțiilor primare cu apartamente (astfel de tranzacții în primul trimestru în Chișinău au fost 166), ci în categoria de vânzare-cumpărare „Alte bunuri imobile”. Această categorie, de regulă, nu este luată în calcul la analiza pieței. De exemplu, în primul trimestru al acestui an, în Chișinău, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare cu „alte bunuri imobile” a constituit 1674, în timp ce cu un an mai devreme, în aceeași perioadă – 5122 tranzacții.

Reprezentanții Cadastrului au declarat pentru NM că instituția intenționează să publice, pe viitor, statistici mai detaliate, începând cu trimestrul doi al anului 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: