Надежда Копту / NewsMaker

Sergiu Sîrbu respinge acuzațiile de îmbogățire ilicită: „Nu mă ascund și nu am de ce să mă ascund”

Ex-deputatul Sergiu Sîrbu se declară nevinovat în dosarul de îmbogățire ilicită. Acesta a spus că dosarul „are un evident caracter politic” și că ar fi bazat „pe cifre care nu reflectă situația reală”. În acest sens, el a adăugat că „încălcările” sunt deja „pe masa judecătorilor la CtEDO”. Reacția vine după ce Procuratura Anticorupție a anunțat trimiterea în instanță a cauzei în care ex-deputatul este învinuit de îmbogățire ilicită, iar fratele său de complicitate. Procurorii susțin că dosarul a fost pornit pe baza constatărilor Autorității Naționale de Integritate, iar fostul deputat ar fi înregistrat, în perioada mandatului său, o diferență de peste 2,8 milioane de lei între veniturile obținute și averea dobândită.

„Resping ferm acuzațiile formulate și consider că acest dosar are un evident caracter politic, fiind construit pe interpretări forțate, abuzuri și concluzii speculative, bazate pe cifre care nu reflectă situația reală. Este regretabil că, într-o perioadă complicată pentru cetățeni, cu multiple probleme și crize, se încearcă alimentarea unor subiecte de imagine prin comunicate de presă zgomotoase și acuzații lansate public înaintea unei hotărâri judecătorești definitive”, a scris fostul deputat pe o rețea de socializare.

El a mai spus că „încălcările” din cadrul acestui dosar „sunt deja pe masa judecătorilor la CtEDO”.

„Nu mă ascund și nu am de ce să mă ascund. Am demonstrat și voi continua să dovedesc în instanță caracterul nefondat al acestor acuzații, prin probe și argumente legale. Totodată, anunț că încălcările grave comise în cadrul acestui dosar sunt deja pe masa judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Nu voi comenta mai mult un dosar aflat pe rol, din respect pentru actul de justiție. Am încredere că adevărul va prevala. Până atunci, solicit respectarea principiului prezumției nevinovăției, care trebuie să fie valabil pentru orice cetățean”, a adăugat acesta.

***

Pe 8 mai 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat că un fost deputat al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și al Partidului Democrat (PDM), împreună cu fratele său, ajung pe banca acuzaților. Primul este învinuit de îmbogățire ilicită, al doilea de complicitate. NewsMaker a scris, pe surse, că fostul deputat este Sergiu Sîrbu.

Conform procurorilor, fostul deputat, în perioada mandatului său, ar fi înregistrat o diferență de peste 2,8 milioane de lei între veniturile obținute și averea dobândită, inclusiv cheltuielile realizate în această perioadă. Fratele acestuia este acuzat că ar fi contribuit la dobândirea și transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil în 2015, în beneficiul ex-deputatului. Procuratura Anticorupție a precizat că fapta este pasibilă de amendă de la 400 000 la 500 000 de lei sau de închisoare de la 7 la 15 ani.

***

Amintim că Sergiu Sîrbu a fost inițial deputat al Partidului Comuniștilor. În 2012 a părăsit formațiunea și s-a regăsit pe lista Partidului Democrat la alegerile parlamentare. În februarie 2020, împreună cu alți cinci deputați democrați, Sergiu Sîrbu părăsește PDM și crează grupul parlamentar Pro Moldova. În octombrie același an, pleacă de la Pro Moldova, din motive „atât de ordin personal, cât și profesional”, și anunță că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Câteva zile mai târziu, la 2 noiembrie, împreună că alți foști democrați trecuți pe la Pro Moldova, crează platforma parlamentară Pentru Moldova, la care au aderat și deputații fracțiunii Partidului Șor.

La alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021, Sîrbu figurează al 9-lea pe lista Partidului Șor, însă nu accede în Parlament. Ulterior a anunțat, într-un interviu pentru o instituție media, că se retrage din politică, însă două zile mai târziu, Partidul Șor a anunțat că Sîrbu a fost ales vicepreședintele formațiunii, notează RISE Moldova. Menționăm că, în iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat Partidul Șor neconstituțional.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: