Colaj NM

Serviciul Vamal va avea un nou șef. Alexandru Iacub va prelua o nouă funcție

Pe 5 noiembrie, Guvernul Munteanu a aprobat eliberarea lui Alexandru Iacub din funcția de director al Serviciului Vamal. În locul său, a fost numit Radu Vrabie. În același timp, cabinetul de miniștri a aprobat numirea lui Alexandru Iacub în funcția de secretar general adjunct al Guvernului.

La ședința cabinetului de miniștri s-a propus și aprobat eliberarea lui Alexandru Iacub din funcția de director al Serviciului Vamal, începând cu 5 noiembrie, în baza cererii sale de demisie. Menționăm că, pe 4 noiembrie, Iacub a anunțat că pleacă de la Serviciul Vamal. La ședința Guvernului, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Alexandru Iacub „rămâne un membru foarte important al echipei”. „El nu pleacă. (…) El trece într-un nou rol, să zic așa, nu mai puțin important și relevant. O să ne fie alături în continuare”, a adăugat ministrul.

„Ce a spus domnul ministru Gavriliță e foarte corect. Ne-am întâlnit cu domnul Iacub, am discutat și a avut și el unele dubii, ezitări, dar direcția care și-a asumat-o domnul Buzu e foarte importantă și foarte complexă și cu siguranță are nevoie de o susținere acolo. Mă bucur că domnul Iacub a acceptat această provocare, o provocare pentru dumnealui. (…) O să revenim puțin mai târziu la aprobarea noii funcții a domnului Iacub”, a declarat, la rândul său, premierul Alexandru Munteanu.

Ulterior s-a propus și aprobat numirea lui Radu Vrabie în funcția de director al Serviciului Vamal, începând cu 7 noiembrie. „Domnul Vrabie este un profesionist, cu aproape 20 de ani de experiență, ocupând funcții de conducere în mediul privat și programe de dezvoltare internațională. În ultimii 6 ani, dumnealui a fost vicedirector la câteva echipe care asigurau suportul în modernizarea Serviciului Vamal”, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

La ședință s-a propus și votat numirea prin transfer a lui Alexandru Iacub în funcția de secretar general adjunct al Guvernului din data de 6 noiembrie.

Menționăm că, la aceeași ședință, Guvernul a aprobat numirea lui Alexei Buzu în funcția de secretar general al Guvernului, începând cu 5 noiembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: