Tudor Mardei / NewsMaker

Siegfried Mureșan: „Parlamentul European cere triplarea pre-finanțării din Facilitatea pentru Republica Moldova de 1,8 miliarde de euro

Comisiile de specialitate ale Parlamentului European au adoptat joi, 30 ianuarie, raportul legislativ al eurodeputatului Siegfried Mureșan privind Facilitatea de Creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1,8 miliarde de euro, transmite G4Media.

Raportul propune o creștere a pre-finanțării, de la 7%, cât prevede propunerea legislativă înaintată de Comisia Europeană, la 20% din suma totală.

„Am reușit să conving colegii din Parlamentul European să propunem creșterea pre-finanțării, de la 7%, la 20% din suma totală. Este vorba de acei bani care vor ajunge rapid în Moldova, la scurt timp după intrarea în vigoare a facilității și înainte de a începe implementarea propriu-zisă a Agendei de Reforme. Cum valoarea Facilității este de 1,8 miliarde de euro, orice punct procentual pe care îl obținem în plus ca pre-finanțare înseamnă 18 milioane de euro în plus care ajung mai repede în Republica Moldova”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după adoptarea raportului în ședința comună a Comisiei pentru bugete și a Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European.

„Al doilea lucru important: am ajuns la un acord pe o adoptare fără întârzieri a Facilității și în condiții foarte bune pentru autoritățile și cetățenii din Republica Moldova.

Este important ca aceste fonduri să ajungă cât mai curând în Republica Moldova pentru a finanța drumuri, spitale, poduri și pentru a moderniza administrația publică. Sunt măsuri care duc la creșterea nivelului de trai al oamenilor și accelerează integrarea europeană a țării. Sunt măsuri care ajută Moldova să treacă mai ușor și peste criza economică și energetică cauzată de noul șantaj cu livrările de gaz declanșat de Federația Rusă”, a adăugat Siegfried Mureșan.

„Mai urmează acum doar negocierile finale cu Consiliul Uniunii Europene. Obiectivul nostru este să adoptăm forma finală a legislației și Facilitatea să intre în vigoare în luna martie.

Uniunea Europeană poate fi sigură și stabilă doar dacă și Republica Moldova este sigură, stabilă și independentă energetic. De aceea, obiectivul nostru, al Uniunii Europene, este să ajutăm Republica Moldova să se modernizeze, să se dezvolte și să scape de dependența energetică de Rusia”, a mai spus eurodeputatul român.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: