Renaşterea Rurală / Facebook

Sisteme plutitoare împotriva poluării râurilor: Moldova va avea încă trei colectoare în 2026

În 2026, în Republica Moldova urmează să fie instalate încă trei colectoare pentru deșeuri plutitoare, ca parte a extinderii unui proiect lansat în 2023 de organizațiile Renașterea Rurală și Eco-TIRAS. NM explică cum funcționează sistemul plutitor de colectare a deșeurilor, cât de eficient este și locațiile unde vor fi amplasate noile colectoare.

Sistemul plutitor de colectare a deșeurilor

La începutul anului 2023, pe râul Răut, în perimetrul rezervației cultural-naturale „Orheiul Vechi”, a fost instalat un sistem plutitor de colectare a deșeurilor – primul de acest tip din Republica Moldova, destinat unui râu de dimensiuni mici. Proiectul a fost realizat de asociația obștească Renașterea Rurală, în parteneriat cu Asociația Internațională a Păstrătorilor Râurilor Eco-TIRAS.

Președintele Renașterea Rurală, Vladimir Ursu, a declarat pentru NM că sistemul a costat aproximativ 10 mii de euro și include mai multe soluții tehnice. Colectorul poate fi demontat ușor și mutat pe un alt sector al râului, este sigur pentru floră și faună și nu împiedică circulația bărcilor sau a caiacelor.

„Acest sistem a avut multe cerințe tehnice. Nu trebuia să afecteze vegetația și fauna acvatică. A fost necesar să fie prevăzută posibilitatea coborârii cu caiacul, astfel încât să nu se lovească de barierele plutitoare. Sistemul trebuie să funcționeze cu cheltuieli minime de întreținere și să poată fi demontat ușor pentru a fi instalat într-un alt sector al râului. Iar dacă nivelul apei crește, construcția trebuie să se ridice odată cu acesta”, a explicat Vladimir Ursu.

Ideea de a crea un astfel de sistem de bariere plutitoare i-a venit lui Vladimir Ursu în timpul unei vacanțe în Turcia. „Nu am văzut astfel de proiecte nici măcar în Europa. Există proiecte de alt tip, realizate tot de organizații obștești, însă această tehnologie am observat-o în Turcia. Într-un golf din apropierea portului, deșeuri precum pahare de plastic erau aduse de valuri la mal. Pentru ca acestea să nu ajungă pe plaja privată a hotelului, au fost instalate bariere speciale. Atunci m-am gândit: de ce să nu aplicăm aceeași metodă pentru a colecta deșeurile într-un singur loc, sub acțiunea curentului?”, a povestit el.

Baza sistemului este un colector metalic din oțel inoxidabil, care adună toate deșeurile plutitoare. La suprafața apei sunt amplasate două țevi din plastic, fixate de blocuri de beton. Pentru construcție au fost alese cele mai durabile materiale disponibile pe piața din Moldova, astfel încât sistemul să poată funcționa timp de câteva decenii.

Trei tone de plastic, colectate în primul an

Vladimir Ursu a precizat că, în primul an de funcționare, colectorul a adunat aproximativ trei tone de plastic. În prezent, sistemul funcționează de deja trei ani, iar curățarea acestuia are loc o dată la două săptămâni sau o dată pe lună. În perioada verii, intervențiile sunt mai rare, în timp ce toamna și primăvara au loc mai frecvent. Potrivit șefului Renașterea Rurală, această diferență ar putea fi legată de organizarea festivalurilor și de creșterea fluxului de turiști.

„Zeci de mii de oameni vin în această perioadă la Orheiul Vechi și nu toți au grijă de mediul înconjurător. Mai sunt și persoane care pot arunca în râu o sticlă de plastic sau alte deșeuri. De asemenea, nu pot fi excluși nici localnicii, care sunt obișnuiți să ducă gunoiul la râu. În țară există încă multe gunoiști ilegale”, a atras atenția Ursu.

Șeful Renașterea Rurală a mai spus că mulți consultanți și ingineri considerau acest proiect imposibil de realizat. „Ni se spunea că încă din prima iarnă, când va îngheța apa, sistemul se va defecta. Dar ne-am asumat riscul – și a funcționat. Cred că o astfel de practică trebuie aplicată și pe alte râuri din Moldova, pentru că avem foarte mult gunoi”, a adăugat el.

Continuitatea proiectului

Proiectul va fi continuat de o altă organizație obștească – societatea ecologică BIOTICA. Directorul acesteia, Gabriel Mărgineanu, a declarat pentru NM că, în anul 2026, organizația intenționează să instaleze încă trei sisteme plutitoare de colectare a deșeurilor. Două dintre ele vor fi amplasate pe râul Răut, în apropierea localităților Trebujeni și Butuceni, iar un al treilea colector urmează să fie instalat pe râul Bîc, în aval de municipiul Chișinău.

Noile colectoare vor fi instalate cu sprijinul Fondului Global de Mediu (GEF). La elaborarea acestora va fi luată în considerare experiența și punctele slabe ale sistemului deja existent. Colectoarele vor fi modernizate – vor deveni mai fiabile, mai ușor de întreținut și mai ieftine. Printre îmbunătățiri se numără optimizarea barajului plutitor, a ancorelor și a cablului, instalarea iluminatului nocturn pentru vizibilitate de pe ambarcațiuni, precum și îmbunătățirea mecanismului de colectare a deșeurilor, astfel încât acestea să poată fi extrase fără a intra în apă – cu ajutorul unei macarale sau al unui tractor.

NewsMaker a realizat acest material cu sprijinul Guvernului Elveției. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

președinte.md

Grosu respinge speculațiile: Moldova nu va produce drone pentru Ucraina

Președinta Maia Sandu a declarat, pe 8 octombrie, că cea mai mare vulnerabilitatea a Moldovei este spațiul aerian, iar Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Întrebat dacă la ședința cu ușile închise de la Parlament s-a discutat despre producerea internă a unor sisteme de apărare antiaeriană, speakerul Igor Grosu a spus că subiectul nu a fost abordat, dar a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Amintim că, în luna iunie curent, Sandu declara că Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare și că Guvernul pregătește modificări legislative pentru a permite parteneriate public-private în industria de apărare.

„Se lucrează pe mai multe dimensiuni. Una dintre dimensiuni este ca să putem produce aici, acasă, și pentru asta Guvernul lucrează la modificarea legii. Cred că, în curând, această lege va fi transmisă în Parlament pentru aprobare. În același timp, din resursele noastre, din resursele partenerilor, procurăm aceste echipamente din exterior, acolo unde reușim să le găsim, pentru că este un rând mare la asemenea echipamente și nu întotdeauna noi suntem în fruntea acestui rând. Dar și astăzi am discutat despre importanța Republicii Moldova, despre faptul că noi suntem totuși într-o zonă mai vulnerabilă și de asta avem nevoie de mai mult sprijin ca să putem să le oferim mai multă protecție cetățenilor”, a declarat Maia Sandu jurnaliștilor la Moldova Security Forum.

În timpul declarațiilor, șefa statului a mai spus că „cea mai mare vulnerabilitate a noastră este spațiul aerian”. „Și aici prioritizăm și investițiile și acțiunile noastre și parteneriatele cu țările prietene”, a adăugat președinta.

Întrebat de jurnaliști dacă la ședința secretă de la Parlament s-a discutat despre necesitatea producerii interne a unor sisteme de apărare antiaeriană, în contextul declarațiilor Maiei Sandu, Grosu a comunicat: „Nu, astăzi nu. O să fie o inițiativă legislativă. O să vină Guvernul cu o astfel de inițiativă legislativă. Știu că se muncește acum în Guvern”.

Solicitat să comenteze speculații precum că Moldova va produce drone pentru Ucraina, Grosu a declarat: „Eu tare aș vrea să le producem pentru noi. Nouă ne trebuie și ne trebuiesc pentru destinații duble. Le folosești atunci când e vorba de situații excepționale, IGSU, în agricultură poți să le folosești”. La precizarea dacă informația nu este adevărată, liderul PAS a insistat: „Nu, evident. De unde? Noi de le-am produce pentru noi”.

***

Amintim că, în luna iunie curent, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: