Binderlings

„Site-urile ilegale câștigă sute de milioane de lei pe an, bani care pleacă integral din țară”. Loteria Moldovei propune pedepse dure pentru organizarea ilegală a pariurilor sportive

Întreprinderea de Stat „Loteria Națională a Moldovei” a expediat un demers către Agenția Proprietății Publice, prin care solicită modificarea legislației în domeniu, în vederea „responsabilizării actorilor pieței jocurilor de noroc”. Mai exact, reprezentanții instituției propun modificarea Codului Penal și aplicarea unor sancțiuni usturătoare pentru organizarea ilegală a jocurilor de noroc, care constituie monopol de stat. NM a intrat în posesia documentului, iar directorul executiv al S.A.„Loteria Națională a Moldovei”, Nicolae Sandu, a confirmat pentru redacția noastră că acesta a fost remis guvernului. 

Reprezentanții Loteriei Naționale a Moldovei susțin că mediul on-line este invadat de site-uri care nu sunt autorizate în modul corespunzător, ceea ce a dus la stoparea anumitor programe pe motivul înregistrării pierderilor, atât de partenerul public cât și de partenerul privat. Astfel, aceștia propun introducerea unui nou articol în Codul Penal, privind „Încălcarea legislației privind organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc care constituie monopol de stat”.

Proiectul prevede ca persoanele neautorizate care organizează și desfășoară jocuri de noroc care reprezintă monopol de stat, să fie sancționate. De asemenea, ar putea fi trase la răspundere persoanele care întreprind acțiuni de import, promovare, susținere, intermediere, facilitare sau încurajare a acestor activități, inclusiv prestarea serviciilor de plată.

Astfel, persoanele fizice care întreprind astfel de acțiuni ar putea fi amendate cu sume cuprinse între 100 de mii – 150 de mii de lei, iar persoanele juridice cu amenzi între 200 și 300 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

În cazul acțiunilor de acest gen săvârșite de două sau mai multe persoane fizice, pedeapsa ar putea include amenzi de la 150 de mii la 300 de mii de lei sau închisoare de până la doi ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la trei ani. În cazul persoanelor juridice, amenzile propuse sunt între 300 de mii și 400 de mii de lei.

Dacă în urma organizării ilegale a jocurilor de noroc care reprezintă monopol de stat se obține un profit în proporții deosebit de mari, sau dacă aceste activități sunt organizate de către un grup criminal, sau în scop de spălare a banilor, pedepsele ar putea ajunge la 500 de mii de lei sau la cinci ani de închisoare.

Contactat de NM, Alexandru Gîscă, PR director de la NGM Company, partenerul privat al Loteriei Naționale, responsabil de loterii si pariuri sportive, a remarcat că în Republica Moldova sunt nu mai puțin de 60 de mii de jucători care activ fac pariuri sportive. Din cauza neconcordanțelor din legislație, dar și a concurenței neloiale din partea portalurilor ilegale, secțiunea sport de pe singurul site autorizat de pariuri sportive a fost temporar suspendată, iar jucătorii au migrat spre platformele ilegale.

„Este vorba despre site-uri administrate din jurisdicții off-shore, care nu plătesc niciun impozit la stat, de multe ori încalcă drepturile consumatorilor, care se confruntă cu probleme la retragerea banilor câștigați și care sunt implicate și în operațiuni de spălare a banilor. Calculele arată că site-urile ilegale câștigă sute de milioane de lei pe an, bani care pleacă integral din țară. Am semnalat aceste probleme autorităților, care s-au arătat deschise pentru dialog și sperăm că în cel mai scurt timp vor fi soluționate problemele de impozitare incorectă a celor care fac pariuri sportive și că vor fi luate măsurile de rigoare față de site-urile ilegale”, a precizat Alexandru Gîscă.

Potrivit acestuia, modificările legislative propuse va avea beneficii economice directe pentru stat, care numai din pariuri sportive ar putea câștiga cel puțin 50 de milioane de lei pe an, bani ce pot fi folosiți pentru dezvoltarea sportului național, susținerea tinerilor talente, proiecte de educație și multe alte inițiative.

Susțineți-ne cu un LIKE la pagina noastră de Facebook.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: