parlament.md

„Situație mult mai complicată decât în 2022”. Ce prevede starea de urgență, pe care o va cere astăzi Recean în Parlament? DOC

Premierul Dorin Recean vine, pe 12 decembrie, la Parlament pentru a cere declararea a stării de urgență în sectorul energetic. Oficialul va propune declararea regimului, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu săptămâna viitoare – 16 decembrie. În proiectul de hotărâre, care se regăsește pe ordinea de zi a ședinței și care va fi suspus dezbaterilor, se menționează că este posibilă apariția unei situații „mult mai complicate decât cea din noiembrie 2022, când urmare a bombardamentelor Rusiei a fost afectată semnificativ infrastructura energetică din Ucraina, fiind astfel stopate de către Ucraina exporturile de energie electrică, iar MGRES a sistat total livrările de energie electrică către malul drept”. Precizăm că pe ordinea de zi a ședinței se regăsește și moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului. 

În proiectul de hotărâre, cu privire la propunerea declarării stării de urgență, care va fi suspus dezbaterilor pe 12 decembrie la Parlament se menționează că pe perioada stării de urgență Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:

1) alocarea mijloacelor financiare pentru asigurarea procurării cantităților necesare de gaze naturale și energie electrică;

2) adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acțiuni rapide de asigurare cu resurse energetice, inclusiv prin derogare de la prevederile actelor normative;

3) dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de resurse energetice;

4) adoptarea deciziilor de împuternicire a întreprinderilor energetice să acționeze în scopul procurării, transportării, distribuției și furnizării energiei electrice și gazelor naturale pe întreg teritoriul țării;

5) protecția socială a cetățenilor, inclusiv a celor din regiunea transnistreană, prevenirea și, după caz, limitarea efectelor unor crize umanitare;

6) coordonarea activității mijloacelor de informare în masă;

7) instituirea de instrumente rapide de colectare a plăților de la consumatori pentru resursele energetice folosite;

8) efectuarea altor acțiuni necesare în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor insuficienței de resurse energetice care a provocat starea de urgență.

În același proiect se menționează că „este posibilă apariția unei situații mult mai complicate decât cea din noiembrie 2022, când urmare a bombardamentelor Federației Ruse a fost afectată semnificativ infrastructura energetică din Ucraina, fiind astfel stopate de către Ucraina exporturile de energie electrică, iar MGRES a sistat total livrările de energie electrică către malul drept”.

Amintim că, pe 5 decembrie, în contextul situației energetice din țară, premierul Recean a solicitat demisia ministrului Energiei Victor Parlicov, directorului general al Energocom Victor Bînzari și membrului Consiliului de observatori al Moldovagaz Sergiu Tofilat. Totodată, oficialul a anunțat că preia temporar portofoliul de ministru al Energiei și va cere instituirea situației de urgență în energetică din 16 decembrie. Detalii AICI.

Între timp, așa-numitul legislativ al regiunii transnistrene a aprobat, pe 11 decembrie, decretul lui Vadim Krasnoselski prin care să fie instituită „stare excepțională în economie” pe teritoriul Transnistriei. Menționăm că, potrivit decretului semnat de liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski, starea excepțională în economie este introdusă pe o perioadă de 30 de zile. Detalii AICI.

***

Precizăm că gazul rusesc livrat în Europa, inclusiv cel pentru regiunea transnistreană, tranzitează teritoriul ucrainean, iar contractul de tranzit dintre Federația Rusă și Ucraina va expira la 1 ianuarie 2025. Kievul a declarat, în repetate rânduri, că nu intenționează să prelungească contractul respectiv, motivul fiind invazia Rusiei pe scară largă asupra Ucrainei.

În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană.

Pe 20 noiembrie 2024, Victor Parlicov – la acel moment ministru al Energiei – a anunțat că a fost invitat de Gazprom la discuții, la Sankt-Petersburg. Subiectul prioritar al discuțiilor, a comunicat Parlicov, va fi furnizarea de gaze naturale către regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025. Detalii AICI.

Tot pe 20 noiembrie, premierul Dorin Recean a declarat că la întrevederea de la Sankt-Petersburg „vor fi negocieri în ceea ce privește cum asigurăm fluxul de gaze naturale către regiunea transnistreană” și a adăugat că livrările sunt importante inclusiv pentru cetățenii care locuiesc pe malul drept al Nistrului „pentru că asta ne asigură cel mai mic tarif la energia electrică”. Detalii AICI.

Pe 25 noiembrie a avut loc întrevederea dintre Parlicov și președintele Gazprom Alexei Miller. Pe 27 noiembrie, Parlicov a spus că Gazprom leagă subiectul livrărilor de gaze pentru malul stâng al Nistrului, prin rută alternativă – prin Turcia, de subiectul achitării pretinsei datorii aferente malului drept. Parlicov a mai declarat că Gazprom urmează să transmită o decizie la acest subiect. „Eu cred că scenariul realist este că vor fi limitate volumele de gaze pentru malul stâng”, a adăugat el. În același timp, Parlicov a spus că „toată lumea trebuie să înțeleagă că scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist” și că „dacă nu se va livra deloc gaz, regiunea transnistreană intră în colaps”. Detalii AICI.

Pe 4 decembrie, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că, în cazul în care Gazprom va întrerupe livrările de gaze către regiunea transnistreană, Chișinăul va asigura furnizarea acestora, însă nu gratuit. De asemenea, vicepremierul a adăugat că Guvernul ar putea acorda compensații pentru locuitorii regiunii în cazul unui astfel de scenariu. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Ministrul Finanțelor, despre criticile la reforma fiscală: „Există un confort mai ales la cei cu agendă politică. Eu nu voi lăsa guvernul”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că proiectul politicii fiscale pentru 2027 este „o reformă care place oricui să o critice” și că „există un confort foarte mare mai ales la cei care au o agendă politică”. Oficialul a declarat că nu va părăsi guvernul dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, adăugând că „ar fi una” dacă i s-ar cere demisia din interiorul echipei. Declarațiile au fost făcute la Realitatea TV. Menționăm că, în legătură cu proiectul politicii bugetar-fiscale, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat un protest pentru 28 iunie, susținut de mai multe partide, iar un partid parlamentar a inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor.

În timpul emisiunii, oficialul a fost întrebat la ce concluzie a ajuns Ministerul Finanțelor după valul de reacții critice privind proiectul politicii fiscale pentru 2027. „Principala concluzie este că înțelegem și acceptăm că sunt foarte multe lucruri care pot fi îmbunătățite, dar și să nu avem compromisuri pe partea de comunicare și consultare. (…) Cred că avem deja foarte multe îmbunătățiri urmare a acestor discuții”, a comunicat ministrul pe 26 iunie.

Gavriliță a adăugat că „această reformă este nevoie, în primul rând, pentru că noi trebuie să avem un cadru care să aducă mai multă responsabilitate fiscală, dar și să creeze un mediu mai prielnic pentru dezvoltarea economică”. „Este important și poate nu s-a clarificat destul: obiectivul nu este să fie impozitați mai mult sau să piardă puterea de cumpărare oamenii săraci sau chiar și familiile obișnuite. Mecanismul țintește, într-un final, ca să putem colecta mai mult acolo unde sunt venituri mari, cheltuieli mari. Iar pentru majoritatea familiilor obișnuite, eventuale creșteri de prețuri, trebuiesc compensate cu venituri suplimentare”, a menționat el.

Întrebat dacă reforma ar putea să se transforme într-o criză politică, în contextul în care adversari ai guvernării au anunțat că trebuie organizate proteste, ministrul a răspuns: „Cred că poate, pentru că e o reformă pe cât de dificil de explicat și de înțeles, pe atât de ușor de criticat. Observ că există un confort foarte mare la foarte multă lume, mai ales la cei care au o agendă politică. Avem și cazuri în care nu neapărat cu rea intenție, dar mai există și interpretări care de fapt nu corespund realității. E o reformă care place oricui să o critice”.

La întrebarea cum va reacționa dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, oficialul a spus că dacă i se va cere demisia din partea echipei „ar fi una”. „Eu nu voi lăsa echipa și nu voi lăsa guvernul doar pentru că îmi este dificil. Vă dați seama, o asemenea reformă nu este simplă și sunt centrul atenției și sunt dintre cei mai discutați. (…) Eu voi fi membru al echipei și îmi voi face lucrul responsabil atât timp cât va fi nevoie și atât timp cât va fi dorința de a face aceste lucruri. Dacă nu, eu cu siguranță… Am avut o viață mult mai liniștită și eventual am să am o viață mult mai liniștită atunci când nu voi mai face acest lucru”, a conchis oficialul.

***

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Pe 23 iunie, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a chemat cetățenii Republicii Moldova la un protest împotriva proiectului politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care va avea loc pe 28 iunie, la ora 10:00, la Parlament, „pentru a spune „nu” politicilor care urmează să aducă dezastru și devastare economică în buzunare cetățenilor”. Partidul Socialiștilor a anunțat că susține protestul. Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi a spus că se va alătura oricărui protest, menționând că nu-l interesează culoarea politică, dar să nu fie proteste finanțate din exterior sau de cei care vor să scape de închisoare. Între timp, și Partidul Social Democrat European, fostul PDM, și-a invitat membrii și simpatizanții la acțiunea de protest.

Mai amintim că, în legătură cu reforma fiscală, „Partidul Nostru” a anunțat pe 24 iunie inițierea unei moțiuni simple asupra activității ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, și a făcut apel către ceilalți deputați să semneze moțiunea.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: