Socialiștii anunță proteste după alegerile prezidențiale: „Ne vom apăra votul”

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) anunță proteste după alegerile din 3 noiembrie. Anunțul a fost făcut de către Igor Dodon pe 7 octombrie, într-un briefing de presă.

„Astăzi,  venim cu declarația comună că alegerile prezidențiale din acest an nu pot fi considerate libere și democratice, în condițiile politizării CEC, a utilizării resurselor administrative, a monopolului și cenzurii presei, a impedimentelor create cu rea voință pentru alegatorii din diverse regiuni din țară și din exterior. (…). Noi vom apară votul și dorința de dreptate a cetățenilor noștri prin toate căile legale posibile, inclusiv prin acțiuni pașnice de protest. (…). Facem apel la toate partidele, care doresc o societate consolidată, alegeri libere și unitatea poporului, să susțină aceste cerințe înaintate de PSRM”, a declarat Dodon.

Totodată, Dodon a criticat monopolul mediatic și cenzura presei, susținând că alegătorilor din anumite regiuni și din diaspora le-au fost puse „impedimente cu rea voință”.

Acesta a mai menționat că PSRM a depus zeci de sesizări la CEC în ultimele zile, în care se semnalează numeroase nereguli și fapte de intimidare. Liderul socialist a declarat că formațiunea sa va apăra „votul și dorința de dreptate a cetățenilor prin toate căile legale posibile, inclusiv prin acțiuni pașnice de protest”.

Dodon a mai spus că viitoarele alegeri parlamentare „ar putea fi considerate democratice doar dacă anumite instituții vor fi depolitizate”. Printre măsurile solicitate de acesta se numără „retragerea CEC din subordinea guvernării, demisia conducerii Consiliului Audiovizualului și a Companiei „Teleradio-Moldova”, precum și „depolitizarea Curții Constituționale”, despre care liderul PSRM susține că funcționează ca un „instrument politic al partidului de guvernare”.

Într-o reacție pentru NM, reprezentanții PAS au menționat că nu vor comenta declarațiile lui Igor Dodon.

***

Precizăm că, pe 3 noiembrie, a avut loc turul II al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Scrutinul a fost câștigat de Maia Sandu, care a obținut 50,35% din sufragii. Contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a acumulat 44,65% dintre voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: