Socialiștii anunță proteste după alegerile prezidențiale: „Ne vom apăra votul”

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) anunță proteste după alegerile din 3 noiembrie. Anunțul a fost făcut de către Igor Dodon pe 7 octombrie, într-un briefing de presă.

„Astăzi,  venim cu declarația comună că alegerile prezidențiale din acest an nu pot fi considerate libere și democratice, în condițiile politizării CEC, a utilizării resurselor administrative, a monopolului și cenzurii presei, a impedimentelor create cu rea voință pentru alegatorii din diverse regiuni din țară și din exterior. (…). Noi vom apară votul și dorința de dreptate a cetățenilor noștri prin toate căile legale posibile, inclusiv prin acțiuni pașnice de protest. (…). Facem apel la toate partidele, care doresc o societate consolidată, alegeri libere și unitatea poporului, să susțină aceste cerințe înaintate de PSRM”, a declarat Dodon.

Totodată, Dodon a criticat monopolul mediatic și cenzura presei, susținând că alegătorilor din anumite regiuni și din diaspora le-au fost puse „impedimente cu rea voință”.

Acesta a mai menționat că PSRM a depus zeci de sesizări la CEC în ultimele zile, în care se semnalează numeroase nereguli și fapte de intimidare. Liderul socialist a declarat că formațiunea sa va apăra „votul și dorința de dreptate a cetățenilor prin toate căile legale posibile, inclusiv prin acțiuni pașnice de protest”.

Dodon a mai spus că viitoarele alegeri parlamentare „ar putea fi considerate democratice doar dacă anumite instituții vor fi depolitizate”. Printre măsurile solicitate de acesta se numără „retragerea CEC din subordinea guvernării, demisia conducerii Consiliului Audiovizualului și a Companiei „Teleradio-Moldova”, precum și „depolitizarea Curții Constituționale”, despre care liderul PSRM susține că funcționează ca un „instrument politic al partidului de guvernare”.

Într-o reacție pentru NM, reprezentanții PAS au menționat că nu vor comenta declarațiile lui Igor Dodon.

***

Precizăm că, pe 3 noiembrie, a avut loc turul II al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Scrutinul a fost câștigat de Maia Sandu, care a obținut 50,35% din sufragii. Contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a acumulat 44,65% dintre voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

European Parliament

Sprijin financiar record pentru Ucraina: UE aprobă aproape €8 mlrd după ce Kievul a îndeplinit peste 20 de reforme

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, luni, 16 noiembrie, acordarea unui ajutor financiar de aproape 8 miliarde de euro pentru Ucraina, în cadrul programului Ukraine Facility. Este cel mai mare transfer financiar unic oferit de UE Kievului prin intermediul acestui mecanism.

Potrivit informațiilor comunicate de Consiliul UE, aproximativ 5 miliarde de euro din suma totală vor proveni din împrumutul destinat sprijinirii Ucrainei pentru anul 2026. După deducerea unor sume aferente avansurilor acordate anterior, Ucraina urmează să primească aproximativ 7,8 miliarde de euro.

Deblocarea finanțării a fost posibilă după ce autoritățile ucrainene au îndeplinit peste 20 de obiective legate de reforme în mai multe domenii. Printre acestea se numără reforma justiției, combaterea corupției și a spălării banilor, administrarea activelor publice, dezvoltarea mediului de afaceri, descentralizarea, sectorul energetic și transformarea digitală.

Fondurile sunt destinate consolidării stabilității macrofinanciare a Ucrainei, susținerii procesului de reconstrucție și modernizare, precum și asigurării funcționării instituțiilor statului.

Finanțarea este acordată în baza Planului Ucrainei (Ukraine Plan), care stabilește prioritățile de reconstrucție și reformele necesare, în concordanță cu obiectivul țării de aderare la Uniunea Europeană.

Anterior, Comisia Europeană propusese acordarea a 8,04 miliarde de euro, cu 264,6 milioane de euro mai puțin decât solicitase Kievul, invocând îndeplinirea incompletă a anumitor condiții, notează „Европейская правда”.

Pe 2 octombrie, Comisia Europeană a mai acordat Ucrainei un tranș de 2,9 miliarde de euro prin intermediul aceluiași program.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: