Sondaj Promo-LEX: Moldovenii au încredere în biserică și primării. Partidele și Procuratura — la coada clasamentului

Biserica și autoritățile publice locale sunt instituțiile în care moldovenii au cea mai mare încredere, în timp ce partidele politice, Procuratura și instanțele de judecată se află la polul opus. Datele re regăsesc într-un studiu realizat de Promo-LEX, și prezentat pe 30 martie.

Conform datelor, Biserica ocupă primul loc în clasamentul încrederii: 21,8% dintre respondenți au foarte multă încredere în aceasta, iar 31,7% — multă încredere, totalul ajungând la circa 54%. Primăriile și Consiliile Locale urmează pe locul doi, cu aproximativ 46% dintre cetățeni care au multă sau foarte multă încredere. Președinția se află pe locul trei, cu circa 34% multă și foarte multă încredere, urmată de Comisia Electorală Centrală — de asemenea circa 34%.

În poliție circa 28 la sută dintre respondenți au încredere. Același scor fiind valabil și penru Mass-Media.

La coada clasamentului se află partidele politice, în care doar 15% dintre respondenți au multă sau foarte multă încredere, în timp ce 33,1% nu au deloc încredere și 46,7% — foarte puțină.

Procuratura și instanțele de judecată înregistrează niveluri similare de neîncredere: circa 73%, respectiv 75% dintre respondenți declară că au foarte puțină sau deloc încredere în acestea.

Parlamentul și Guvernul se situează și ele în zona negativă, cu peste 70% dintre cetățeni care le acordă puțină sau foarte puțină încredere.

Parlamentul, perceput ca distant față de cetățeni

Sondajul a măsurat și percepția cetățenilor asupra activității Parlamentului. Doar 27,4% consideră că subiectele discutate în legislativ sunt foarte apropiate sau destul de apropiate de problemele reale ale cetățenilor, în timp ce 44,2% le consideră puțin apropiate și 22,6% — deloc apropiate.

Referitor la transparența activității parlamentare, 30% dintre respondenți consideră că Parlamentul își desfășoară activitatea în mare sau foarte mare măsură transparent, față de 62% care apreciază că face acest lucru în mică măsură sau deloc. Eficiența instituției este apreciată pozitiv de doar 27%, iar capacitatea de a reprezenta interesele cetățenilor — de 21%.

Comunicarea Parlamentului cu cetățenii este evaluată pozitiv de circa 24% dintre respondenți, în timp ce 70% consideră că aceasta este slabă sau inexistentă.

Relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție este percepută ca rea sau foarte rea de 61,6% dintre respondenți. Doar 25,6% o consideră bună sau foarte bună.

Nicolae Panfil, directorul de programe Promo-LEX, a atras atenția că percepția cetățenilor asupra relației dintre majoritatea parlamentară și opoziție ridică semne de întrebare asupra activității legislativului.

„Vedem că predomină o percepție negativă în raport cu relația care există în Parlament dintre majoritate și opoziție, ceea ce este un aspect pe care cetățenii îl sesizează și care probabil trebuie îmbunătățit în continuare. Pentru că Parlamentul este o instituție care ne reprezintă pe toți — chiar dacă votăm partide diferite, aceștia au rolul de a reprezenta toți cetățenii în legislativ”, a declarat Panfil.

Sondajul a fost realizat față în față pe un eșantion de 1.226 de respondenți din 95 de localități, în perioada februarie-martie 2026, cu o eroare maximă de 2,8%. Studiul nu a cuprins diaspora și regiunea transnistreană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova a intrat oficial în stare de urgență energetică și hidrologică. Ce măsuri au adoptat autoritățile

Republica Moldova a intrat oficial, începând de astăzi, 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Odată cu intrarea în vigoare a regimului special, autoritățile au instituit măsuri de economisire a energiei electrice și a apei, au limitat exporturile de carburanți pentru protejarea stocurilor interne și au stabilit prioritatea alimentării cu energie electrică pentru instituțiile medicale, serviciile de urgență și infrastructura critică.

Comisia Națională de Management al Crizelor (CNMC), convocată în ședință pe 25 septembrie, a decis că instituțiile medicale, serviciile de urgență și infrastructura critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie electrică. Totodată, va fi majorată, în limita posibilităților tehnice, producerea energiei electrice în țară, iar în intervalul orar 18:00–22:00 capacitățile disponibile pentru exportul energiei electrice vor fi limitate. În cazul unui deficit care nu poate fi acoperit comercial, operatorul de transport și sistem Moldelectrica va putea solicita ajutor de urgență din statele vecine.

Autoritățile au aprobat și măsuri pentru menținerea aprovizionării cu carburanți. Transporturile de produse petroliere vor avea prioritate pe calea ferată și la punctele de trecere a frontierei, iar exportul și reexportul benzinei și motorinei din Portul Internațional Liber Giurgiulești vor fi limitate pentru protejarea stocurilor interne.

De asemenea, începând de astăzi sunt aplicate măsuri de reducere a consumului de energie electrică, în special în orele de vârf, între 06:00–09:00 și 18:00–22:00. În clădirile publice și unitățile comerciale iluminatul interior va fi redus cu cel puțin 30%, acolo unde este posibil, iar iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar va fi deconectat. Întreprinderile cu consum ridicat de energie sunt obligate să desfășoare procesele energofage în afara intervalelor de consum maxim.

Totodată, autoritățile publice centrale și locale vor reduce cu cel puțin 20% consumul instituțional de carburanți și cu cel puțin 50% consumul de energie electrică pentru iluminatul public, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În sectorul hidrologic, Ministerul Mediului va coordona răspunsul la criza provocată de nivelul și debitele scăzute ale râurilor Nistru și Prut. Situația resurselor de apă va fi monitorizată zilnic, iar în cazul agravării acesteia, apa disponibilă va fi utilizată cu prioritate pentru consumul populației, instituțiile medicale și sociale, serviciile de urgență și infrastructura critică.

Pe durata stării de urgență este interzisă captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare. De asemenea, apa potabilă din sistemele publice și apa captată din surse de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor și a clădirilor, umplerea piscinelor sau alimentarea fântânilor arteziene decorative.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: