Rezultatele alegerilor parlamentare s-au dovedit, în mare parte, neașteptate. NM a analizat datele statistice pentru a înțelege de ce sondajele sociologice preelectorale s-au dovedit din nou inexacte, cum a reușit să intre în Parlament un actor politic ignorat de prognoze și cine a beneficiat cel mai mult de pe urma participării masive a diasporei. Pe scurt — totul despre surprizele scrutinului din 28 septembrie.
Cum a schimbat diaspora balanța puterii la alegeri
Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare au confirmat încă o dată rolul decisiv al diasporei moldovenești. De data aceasta contribuția ei s-a dovedit a fi și mai semnificativă: ponderea voturilor exprimate peste hotare a crescut la 17,5% (281 mii de persoane) din numărul total al alegătorilor. Comparativ, la alegerile parlamentare din 2021 acest indicator constituia 14,3% (212 mii de persoane).
Principalul și practic singurul beneficiar al votului diasporei a devenit partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Compararea rezultatelor din interiorul țării cu rezultatele generale arată că sprijinul din străinătate a adus PAS un plus de 6,03 puncte procentuale (p.p.). În același timp, principalul lor concurent, Blocul Electoral Patriotic, a pierdut, din cauza voturilor diasporei – 4,06 p.p.
Partidul Liberal (PL) și „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR) și-au îmbunătățit ușor rezultatele datorită voturilor din diaspora, însă creșterea a fost nesemnificativă, de ordinul miimilor de procent.
De ce sociologii s-au înșelat din nou
Ca și la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, sondajele sociologice din nou nu au reușit să prezică exact rezultatul votului. Problema-cheie rămâne procentul ridicat al alegătorilor indeciși, ale căror voturi sociologii tradițional le distribuie proporțional între toți participanții.
Pe parcursul acestei campanii electorale, mai multe centre sociologice și-au prezentat prognozele bazate pe sondaje preelectorale. Pentru a evalua obiectiv acuratețea acestora, le vom compara cu rezultatele preliminare ale votului din țară, întrucât sondajele nu reflectă opinia diasporei.
WatchDog. Prognoza comunității de experți WatchDog, bazată pe un model complex cu utilizarea inteligenței artificiale, a avut rezultate contradictorii. Pe de o parte, estimarea pentru PAS a fost aproape perfectă — 49 de mandate prognozate față de 48 obținute în realitate. Pe de altă parte, modelul a comis o eroare majoră, nereușind să anticipeze intrarea în Parlament a blocului „Alternativa”, care a depășit pragul electoral și a obținut 10 mandate. Această subevaluare a dus la o abatere totală de 32 de mandate.
iData. Mai exactă, deși nu lipsită de neajunsuri, s-a dovedit prognoza companiei sociologice iData. Modelul lor, care corectează datele sondajelor ținând cont de demografia alegătorilor la alegerile trecute, a evaluat corect potențialul „Alternativei” și al „Partidului Nostru”. Însă același model a plasat pe primul loc Blocul Patriotic (41 de mandate) și a subestimat considerabil PAS (40 de mandate). Abaterea totală a constituit 28 de mandate.
„Barometrul Opiniei Publice” (BOP). Cel mai precis s-a dovedit a fi tradiționalul BOP, realizat la comanda Institutului de Politici Publice. Analizăm varianta care prevedea intrarea în Parlament a patru partide (cea de-a doua variantă, cu doar trei partide, a fost mai puțin realistă). Principala eroare a BOP a fost supraestimarea rezultatelor PAS — 56 de mandate prognozate. În schimb, pentru celelalte partide, estimările s-au apropiat considerabil de realitate. Abaterea totală a prognozei: 24 de mandate.
Problema comună a tuturor celor trei cercetări a fost incapacitatea de a prezice succesul partidului „Democrația Acasă”, care cu un mic avans a depășit pragul electoral și a obținut 6 mandate.
Rezultatul modest al „Partidului Nostru”, al „Alternativei” și surpriza de la „Democrația Acasă”
„Partidul Nostru”. Președintele partidului, Renato Usatîi, a recunoscut, după anunțarea primelor rezultate, că se aștepta la mai mult. Și avea motive: Usatîi este tradițional popular la Bălți, unde a fost ales de mai multe ori primar. Totuși, la aceste alegeri, partidul său a obținut în oraș doar 7149 de voturi, adică mult mai puțin decât cele 9148 de voturi obținute la alegerile locale din 2023. Drept urmare, „Partidul Nostru” nu a reușit să ocupe primul loc în niciun raion al țării.
„Alternativa”. Situația este asemănătoare și în cazul blocului „Alternativa”. Se credea că popularitatea liderului Ion Ceban în capitală îi va fi suficientă pentru a aduce fără dificultăți formațiunea în Parlament. Realitatea a fost însă diferită. Cele 53 de mii de voturi obținute la Chișinău nu ar fi asigurat, la nivel național, nici măcar trecerea pragului electoral de 5%. Pentru comparație, la alegerile locale din 2023, candidații la consiliul municipal din partea partidului lui Ceban au obținut în capitală 85 de mii de voturi. În întreaga Moldovă, „Alternativa” a acumulat 119 mii de voturi.
„Democrația Acasă”. Principala surpriză a scrutinului a fost intrarea în Parlament a partidului condus de unionistul Vasile Costiuc. Niciun sondaj nu a anticipat un asemenea rezultat, formațiunea fiind creditată anterior cu doar 1–3%. De remarcat că succesul lui Costiuc nu s-a bazat pe sprijinul dintr-o singură regiune, ci pe un rezultat uniform, atât în întreaga țară, cât și în diaspora. Un detaliu curios: chiar și în Rusia, 3,48% dintre alegători au votat pentru unionistul Costiuc.
Trei versiuni ale succesului „Democrației Acasă”
Vot de protest. Este votul alegătorilor dezamăgiți de PAS. Costiuc, cunoscut prin transmisiunile sale live și prin retorica scandaloasă, și-a creat imaginea de „spune lucrurilor pe nume” și de luptător pentru dreptate. Aceasta ar fi putut atrage o parte din foștii susținători ai partidului de guvernământ.
Mobilizarea electoratului Șor. În favoarea acestei versiuni vorbește faptul că alte proiecte asociate cu oligarhul fugar Ilan Șor (de exemplu, partidul „Moldova Mare” al Victoriei Furtună) au fost retrase din alegeri. Asta ar putea explica atât discrepanța cu sondajele, cât și existența voturilor pentru unionistul Costiuc în Rusia.
Confuzie în buletin. Alegătorii ar fi putut confunda „Democrația Acasă” (Partidul Democrația Acasă — PPDA) cu partidul cunoscut „Platforma Demnitate și Adevăr” (Platforma Demnitate și Adevăr — PPPDA). Această versiune pare destul de plauzibilă din cauza asemănării denumirilor și a logo-urilor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
