Șor ironizează pe tema sancțiunilor impuse de americani: „Nu am averi în SUA sau conturi bancare”

Liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, susține că nu este afectat de faptul că SUA l-a introdus în lista celor 21 de persoane și entități implicate în acte de corupție, care au adus prejudicii grave Republicii Moldova și cetățenilor ei. Șor spune că „aceste sancțiuni sunt o mare victorie pentru Maia Sandu”, doar că el nu are de gând să meargă în SUA, unde nu are proprietăți și nici conturi bancare, care ar putea fi înghețate.

Liderul Partidului „ȘOR” a menționat că nu este afectat de sancțiunile impuse de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei SUA.

„Cât despre sancțiuni, sincer să fiu, sunt ridicole. Ultima oară am fost în America când aveam 7 sau 8 ani și, spre deosebire de fiica dvs., Maia Sandu, nu am de gând să ajung acolo. Nu am averi în SUA sau conturi bancare, spre deosebire de Maia Sandu”, a spus Ilan Șor.

Totodată, Ilan Șor l-a acuzat pe ambasadorul SUA în Republica Moldova de amestec în problemele interne ale țării.

„Stimate ambasador al SUA în Moldova, vă reamintesc că dumnevoastră nu sunteți profesor pentru cetățenii moldoveni, ci oaspete. Prin urmare, declarațiile dumneavoastră nu pot fi interpretate altfel decât amestec în treburile interne ale Republicii Moldova, ceea ce nu aveți dreptul să o faceți. De aceea, vă rugăm foarte mult să fiți un oaspete bun și să nu vă băgați nasul unde nu vă fierbe oala”, a adăugat Șor.

În cadrul discursului său de ieri, 26 octombrie, ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon, a menționat că luând această decizie a fost respectată în mod clar și consecvent neutralitatea constituțională a Republicii Moldova și dreptul său de a-și alege propria cale.

„Nu sunt eu acela care trebuie să vă spun vouă, cetățenilor Republicii Moldova, despre amploarea corupțiilor în care s-a implicat Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Ați trăit mai mulți ani într-un stat capturat, consistent de justiție erodat, alegeri distorsionate și voturi furate în parlament, precum și sacoșe cu bani transmise din mână în mână. Astăzi Statele Unite ale Americii demonstrează încă o dată că vă sunt alături în combaterea corupției și protejarea democrației pe care ați câștigat-o cu greu”, a declarat Kent D. Logsdon.

Amintim că soția deputatului fugar, interpreta Jasmin, cu numele real Sara Șor, a declarat că sancțiunile impuse de guvernul american sunt pentru ea un „motiv de mândrie”.

SUA a impus sancțiuni împotriva a 9 persoane și 12 entități pentru acte de corupție și legături cu Rusia în vederea influențării rezultatului alegerilor din Republica Moldova. Este vorba despre Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin. Cine sunt aceștia și ce acuzații li se aduc – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei cere Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării Ministerului Justiției: „Nu am dreptul să fac presiuni, dar…”

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, solicită Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării privind constituționalitatea unor prevederi ale legislației autonomiei referitoare la organizarea alegerilor. Potrivit acestuia, o eventuală amânare ar oferi timp pentru un dialog „constructiv” între autoritățile de la Comrat și cele de la Chișinău. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 6 iulie.

Mâine, Curtea Constituțională examinează examinează chestiunea privind modul de desfășurare a alegerilor din Găgăuzia și alte aspecte administrative și juridice. Nu am dreptul să fac presiune asupra Înaltei Curți, dar nutresc speranța sinceră că magistrații vor lua o pauză și vor amâna aceste ședințe cu tentă politică. Acest lucru ar permite noii administrații alese a autonomiei, în persoana mea și a colegilor mei, împreună cu reprezentanții Guvernului și a administrației centrale, să purtăm un dialog serios și constructiv”, a declarat Valentin Gaidarji.

Acesta a mai făcut apel la renunțarea la „confruntarea” dintre Chișinău și Comrat. „Sunt deschis oricărui dialog onest. Sunt gata să mă întâlnesc cu președintele țării, cu președintele Parlamentului, cu reprezentanții Guvernului și cu toți cei care doresc binele acestei țări”, a spus Gaidarji.

Amintim că criza din jurul alegerilor durează de mai multe luni. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

În martie, Comratul a mai avut o tentativă și a numit alegerile pentru 21 iunie, însă și de această dată decizia a fost anulată în instanță.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei. Examinarea sesizării va începe marți, 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: