Spania va lansa un instrument de „măsurare” a discursului de ură pe rețelele de socializare

Spania va lansa HODIO – un mecanism pentru măsurarea discursului instigator la ură pe rețelele de socializare. Anunțul a fost făcut astăzi, 11 martie, de prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez într-un discurs la primul Forum împotriva urii, relatează G4Media.

Sanchez a spus că HODIO, prin intermediul Observatorului spaniol al rasismului și xenofobiei, va putea „măsura în mod sistematic prezența, evoluția și amploarea discursurilor de ură pe platformele digitale utilizate în Spania”.

Ideea este ca aceste date să fie folosite pentru a pune presiune pe aceste platforme, să recupereze mecanismele de control pe care le-au relaxat în ultimele luni, mai ales de la sosirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Potrivit șefului Guvernului de la Madrid, de când Elon Musk a cumpărat Twitter, care se numește acum X, discursurile de ură pe această platformă ar fi crescut cu 50%.

Oficialul nu ascunde confruntarea sa radicală cu platformele, pe care le consideră responsabile pentru transformarea internetului în „legea junglei”.

Nu ne mai predăm în fața platformelor, acum ele sunt cele care vor trebui să dea socoteală societății. Vom opri ura. Misiunea noastră este să vorbim mai mult despre iubire și mai puțin despre ură”, a spus el.

Noul instrument, conform oficialului, va fi „bazat pe criterii academice recunoscute și va combina analiza cantitativă și revizuirea de către experți pentru a garanta acuratețea și reprezentativitatea”.

Sanchez vrea să transforme acest instrument în ceva similar cu amprenta de carbon, care obligă companiile să plătească mai multe taxe de mediu în funcție de poluarea pe care o produc, de exemplu. Această chestiune este o prioritate pentru Executiv și se elaborează diverse măsuri pentru combaterea urii pe rețelele sociale, care, potrivit analizelor La Moncloa, explică o bună parte din succesul extremei drepte în rândul tinerilor, deoarece otrăvește întreaga dezbatere politică pe rețelele sociale, care sunt sursa naturală de informații pentru milioane de oameni, în special pentru nativii digitali.

Obiectivul este să scoatem ura din umbră, să o facem vizibilă și să cerem socoteală celor care nu acționează. Să facem ca rușinea să schimbe tabăra și aici, așa cum spune Giselle Pelicot. De acum înainte, rețelele sociale vor trebui să dea socoteală public pentru fiecare conținut de ură pe care îl permit, iar societatea va putea fi conștientă”, a afirmat Pedro Sanchez.

Premierul Spaniei a mai spus că discursul de ură a devenit „o armă politică”.

Pentru unii, este principalul atu electoral. Au redus costul urii. Este suficient un tweet. Rețelele sociale permit canalizarea urii. Există oameni care fac afaceri din ură. 3 din 4 tineri spanioli se confruntă cu discursuri de ură. Oberaxe localizează 1 300 de mesaje de ură în fiecare zi. Infracțiunile motivate de ură au crescut cu 41% în 10 ani. S-a trecut de la libertatea de exprimare la libertatea de agresiune verbală. Insulta este prezentată ca o opinie”, a afirmat Sanchez, care susține că, datorită presiunii exercitate de Guvern, platformele care înainte eliminau 21% din mesajele de ură semnalate de Oberaxe, acum elimină 50%, deși mai sunt multe de făcut, după cum a detaliat.

Sanchez susține, de asemenea, că la baza tuturor acestor lucruri se află afacerile, dar și politica.

Tehnologia înseamnă putere, înseamnă politică, iar acolo se face politică de proastă calitate, care dorește să impună legea celui mai puternic. Platformele vor trebui să dea socoteală. În plus, vom introduce infracțiunea de amplificare algoritmică, astfel încât cei care proiectează algoritmi care amplifică ura să își asume responsabilitatea. Tehnologia nu este neutră, este politică”, a concluzionat el.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Șefa Institutului Național al Justiției, reacție după ce Țîrdea a cerut confirmări sau infirmări că nu vine la serviciu: lucrez până la 16 ore pe zi

Șefa Institutului Național al Justiției din Moldova, Ramona Strugariu, fostă eurodeputată din România, susține că dedică între 10 şi 16 ore pe zi funcției sale. Ea a menționat că lucrează inclusiv în weekenduri și în concedii. Strugariu a spus că a activat și de la distanță, însă doar 11 zile cumulat. Precizările au fost făcute după ce deputatul socialist Bogdat Țîrdea a solicitat audierea ministrului Justiției în Parlament pentru a confirma sau infirma informațiile potrivit cărora Strungariu „nu vine practic la serviciu și activează de la distanță”.

Ce a declarat Țîrdea

Pe 2 iulie, în debutul ședinței Parlamentului, deputatul socialist Bogdat Țîrdea a solicitat prezența ministrului Justiției pentru a confirma sau infirma, potrivit parlamentarul, informațiile din presă potrivit cărora Ramona Strugariu „nu vine practic la serviciu și activează de la distanță”. „Funcția ei, de facto, o exercită Olimpia Gribincea, care crează impedimente pentru doamna Strugariu. Olimpia Gribincea este soția lui Vladislav Gribincea, judecător la Curtea Supremă de Justiție”, a comunicat Țîrdea.

„Dumneavoastră ce cereți: divorțul sau audierea? Ca să înțeleg”, a reacționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Supusă votului, inițiativa de a-l audia pe ministrul Justiției în acest caz nu a întrunit numărul necesar.

Reacție

În replică, Ramona Strugariu a calificat afirmațiile deputatului drept „nedocumentate”. „Am, în acelaşi timp, toată dorința de a comunica cât timp îmi petrec în Institutul Național al Justiției şi pentru Institutul Național al Justiției. Între 10 şi 16 ore pe zi, de cele mai multe ori. Şi în pauza de prânz. Şi după orele de program. Şi în weekenduri. Şi în deplasări. Şi în concedii. (…) Sigur, aleg să fac asta, pentru că mă motivează şi cred profund în ceea ce fac. Nu mă obligă nimeni să dedic acest timp”, a menționat Strugariu pe o rețea de socializare.

În același timp, ea a spus că „există un Cod al muncii, un contract colectiv de muncă şi reguli care guvernează programul de lucru şi care permit inclusiv munca la distanță”. „Eu, personal, am avut parte de acest regim de muncă 11 zile (cumulat, de toate, într-un an şi jumătate de activitate (aproximativ 330 de zile lucrătoare). Pentru aceste zile (la fel ca şi pentru toate celelalte) activitatea mea se poate vedea pe ORE la care a fost expediată corespondență, documente, la care am lucrat la diferite rapoarte sau umăr la umăr cu echipa”, a comunicat Strugariu.

În ceea ce privește relația sa cu Olimpia Gribincea, președintă a Consiliului Institutului Național al Justiției, Strugariu a vorbit despre „o colaborare excelentă”. „Nu am avut vreodată vreun impediment, dimpotrivă. Mă bucur că facem echipă, cu toți membrii Consiliului şi personalul INJ, pentru rezultate care se văd”, a adăugat ea.

„Mă întristează, în egală măsură, că sunt oameni care probabil consideră că nu poate exista devotament pentru Republica Moldova şi pentru o cauză dreaptă, care presupune multă muncă, şi că nu avem altă treabă decât să găsim căi pentru a sta departe. Eu am venit de departe. Şi nu e uşor. Dar aduce multe satisfacții morale munca asta, şi merită tot efortul. În altă ordine de idei, în instituțiile europene şi pe piața muncii din Europa este chiar încurajată munca la distanță. Are multiple beneficii. (…) Trăim în secolul 21 şi într-un spațiu european. Mergem accelerat către Uniunea Europeană. Aş fi putut beneficia mai mult de nişte drepturi garantate prin lege. Dar am ales să fiu prezentă şi aici”, a conchis Ramona Strugariu.

***

Ramona Victoria Strugariu, fostă eurodeputată din România, a fost numită director al Institutului Național al Justiției în februarie 2025, iar în aceeași lună a obținut cetățenia Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: