SPPS confirmă: Ștefan Gațcan nu mai beneficiază de pază de stat

Deputatul Ștefan Gațcan nu mai beneficiază de protecție și pază de stat. Informația a fost confirmată de Serviciul Protecție și Pază de Stat (SPPS) pe 12 februarie. 

Reprezentanții SPPS au precizat că Ștefan Gațcan nu mai beneficiază de protecție și pază de stat din data de 14 decembrie 2020, în urma unei solicitări personale.

Totodată, SPPS a depus, pe 3 februarie 2021, o sesizare la Procuratura Generală. Conducerea instituției cere procurorilor să aprecieze legalitatea „acțiunilor ce au stat la baza acordării protecției domnului Gațcan”.

Anterior, SPPS a inițiat un șir de anchete de serviciu în vederea stabilirii unor acțiuni pretins ilegale admise în perioada anilor 2019-2020.

***

Deputatul PSRM Ștefan Gațcan a beneficiat de pază de stat din 1 iulie. Amintim că parlamentarul a anunțat, pe 30 iunie, că părăsește fracțiunea PSRM și aderă la Partidul Pro Moldova.

A doua zi, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a publicat pe pagina sa de Facebook o cerere de depunere a mandatului de parlamentar semnată de către Ștefan Gațcan. Ulterior, acesta a publicat mai multe înregistrări video în care susține că se simte bine și nu a fost sechestrat. Poliția de Frontieră a confirmat că Gațcan a părăsit țara. Acesta a fost contactat de poliția din România, iar jurnaliștii de peste Prut au scris că Gațcan se află la Iași.

Pe 8 iulie a apărut informația că deputatul a revenit la Chișinău.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil: sancțiuni sincronizate cu SUA

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: